Statistics:
Visits: 1,032 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Casa din Fundu Moldovei
Q: | Intreaba despre Casa din Fundu Moldovei |
Fundu Moldovei este unul din satele mari ale partilor din nordul Moldovei. El este amitit in documente vechi ca facand parte din tinutuul Campulungului, tinut mentionat de Dimitrie Cantemir intre republicile moldovenesti.
Catunele Fundului Moldovei se intend de-a dreapta si de-a stanga cursului superior al Moldovei pe o lungime de 18 km.
Ocupatia principala a locuitorilor este cresterea vitelor. In legatura cu aceasta indeletnicire, trebuie mentionata eistenta "tarlelor", care grupandu-se, se transorma in catune raspandite la mari departari in munti.
Locuitorii se ocupa deasmenea cu exploatarea lemnului. O parte din ei lucreaza la exploatarea miniera locala, care s-a dezvoltat in ultimii ani.
Apropierea de Campulung si participarea intense a satului la economia de schimb au determinat transformari importante in arhitectura satului. Pe langa tipul vechi de casa, caracterizat prin fatada joasa si acoperita in patru ape, a aparut casa de tip nou, cu influente germanice, incaperi mansardate si acoperis cu fronton taiat.
Casa din Muzeu apartine vechii arhitecturi, desi este un exemplar des intalnit. A fost construita in jurul anului 1890 de catre o familie instarita, care a introdus o serie de elemente arhitecturale orasenesti, cum ar fi, de exemplu,cerdacul de la intrare, asezat in axa casei. Prispa se dezvolta numai pe lungimea fatadei. Peretii sunt construiti din barne de brad cioplite. Ca o nota specifica arhitecturii taranesti, trebuie semnalata aparitia ramelor albe de tencuiala si var din jurul ferestrelor si usilor. Casa e acoperita cu dranita mare, batuta in doua randuri, iar pe ma acoperisului apar singurele elemente de ornamentatie ale casei: trei grupe de draniti taiate in diferite forme.
Casa are urmatoarele incaperi: casa mare, tinda, casa mica, bucataria.
Colaborarea cu muzeul câmpulungean, deschiderea unor multiple posibilităţi de cunoaştere, informare, documentare, a făcut să existe în Fundu Moldovei un climat prielnic organizării unei mai intense activităţi muzeistice în direcţia completării colecţiilor şi a valorificării vestigiilor culturale tradiţionale în rândul generaţiei tinere. Astfel, acţiunile în muzeul şcolar sau cel sătesc pot înlesni o mai bună cunoaştere de sine, contribuie la cultivarea sentimentului mândriei naţionale şi a iubirii de neam, al stimulării puterii morale şi intelectuale prin exemplele de vrednicie ale creatorilor anonimi din sat, la lărgirea perspectivelor ştiinţifice, la înţelegerea legilor de dezvoltare a societăţii, la desprinderea unor concluzii personale ale tinerilor asupra pieselor colecţionate şi expuse.
Autor: Vancea Catalin
Catunele Fundului Moldovei se intend de-a dreapta si de-a stanga cursului superior al Moldovei pe o lungime de 18 km.
Ocupatia principala a locuitorilor este cresterea vitelor. In legatura cu aceasta indeletnicire, trebuie mentionata eistenta "tarlelor", care grupandu-se, se transorma in catune raspandite la mari departari in munti.
Locuitorii se ocupa deasmenea cu exploatarea lemnului. O parte din ei lucreaza la exploatarea miniera locala, care s-a dezvoltat in ultimii ani.
Apropierea de Campulung si participarea intense a satului la economia de schimb au determinat transformari importante in arhitectura satului. Pe langa tipul vechi de casa, caracterizat prin fatada joasa si acoperita in patru ape, a aparut casa de tip nou, cu influente germanice, incaperi mansardate si acoperis cu fronton taiat.
Casa din Muzeu apartine vechii arhitecturi, desi este un exemplar des intalnit. A fost construita in jurul anului 1890 de catre o familie instarita, care a introdus o serie de elemente arhitecturale orasenesti, cum ar fi, de exemplu,cerdacul de la intrare, asezat in axa casei. Prispa se dezvolta numai pe lungimea fatadei. Peretii sunt construiti din barne de brad cioplite. Ca o nota specifica arhitecturii taranesti, trebuie semnalata aparitia ramelor albe de tencuiala si var din jurul ferestrelor si usilor. Casa e acoperita cu dranita mare, batuta in doua randuri, iar pe ma acoperisului apar singurele elemente de ornamentatie ale casei: trei grupe de draniti taiate in diferite forme.
Casa are urmatoarele incaperi: casa mare, tinda, casa mica, bucataria.
Colaborarea cu muzeul câmpulungean, deschiderea unor multiple posibilităţi de cunoaştere, informare, documentare, a făcut să existe în Fundu Moldovei un climat prielnic organizării unei mai intense activităţi muzeistice în direcţia completării colecţiilor şi a valorificării vestigiilor culturale tradiţionale în rândul generaţiei tinere. Astfel, acţiunile în muzeul şcolar sau cel sătesc pot înlesni o mai bună cunoaştere de sine, contribuie la cultivarea sentimentului mândriei naţionale şi a iubirii de neam, al stimulării puterii morale şi intelectuale prin exemplele de vrednicie ale creatorilor anonimi din sat, la lărgirea perspectivelor ştiinţifice, la înţelegerea legilor de dezvoltare a societăţii, la desprinderea unor concluzii personale ale tinerilor asupra pieselor colecţionate şi expuse.
Autor: Vancea Catalin
- Omul si destinul (10442 visits)
- Importanta principiilor morale in viata societatii (8883 visits)
- Comportamentul nostru in societate (6556 visits)
- Compozitia si definitia aerului (5535 visits)
- Copilaria, paradisul inocentei (3386 visits)
- Importanta lacurilor in Romania (3278 visits)
- Metacomunicarea şi paralimbajul (2946 visits)
- Ce sunt depresiunile intramontane (2612 visits)
- Despre NixServers.ro (2537 visits)
- Cum s-a format Delta Dunarii (2477 visits)
- Clima de campie din Romania (2411 visits)
- Limbajul timpului (2400 visits)
- Limbajul tacerii (2386 visits)
- Uscatorul de par (2342 visits)
- Tipuri de comportament ale indivizilor in societate (2089 visits)
- Pasiunea aristocratilor si a vedetelor pentru iahturi
- Cum ne pregatim de o drumetie
- Cum ne pregatim de o calatorie cu masina in vacanta
- Cum ne pregatim de o calatorie cu trenul in vacanta
- Cum ne pregatim de o calatorie cu avionul in vacanta
- Cum ne pregatim de o calatorie cu vaporul in vacanta
- Relatiile interumane in cadrul familiei
- Protectia familiei si a copilului
- Cum se organizeaza comunicarea
- Cine sunt interlocutorii mesajelor pe care la transmitem
- Comunicarea este esentiala convietuirii sociale
- Importanta calitatilor vocale ale vorbitorului in procesul de comunicare
- Comuniarea determina relatii interumane
Categorie: Diverse - ( Diverse - Archiva)
Data Adaugarii: 08 December '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :