Statistics:
Visits: 6,222 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Jupan Dumitrache din opera O noapte furtunoasa scrisa de I. L. Caragiale-prima parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Jupan Dumitrache din opera O noapte furtunoasa scrisa de I. L. Caragiale-prima parte |
Personaj principal, static, unidimensional, realizat in maniera realista.
Modalitati de caracterizare:
- caracterizare directa: prin intermediul didascaliilor; prin intermediul altor personaje;
- caracterizare indirecta: prin gesturi, atitudini, limbaj, ton, mimica; prin propriile actiuni si simtiri, prin intermediul mediului social in care traieste personajul; prin relatiile lui cu celelalte personaje; prin nume.
Trasatura dominanta a personajului este orgoliul, dimensionat pe coordonata casnica si sociala.
Identitatea personajului principal al comediei, Jupan Dumitrache Titirca, poreclit „Inima rea", o aflam dintr-o replica a sa: „comersant, cherestegiu, capitan in garda civica". Gesturi, atitudini, limbaj, ton, mimica, sunt modalitati prin care autorul isi construieste personajul, a carui dominanta este orgoliul dimensionat pe coordonata casnica si sociala.
Personajul prinde contur inca din prima scena. Inainte de a-si face „rondul", ii povesteste ipistatului Nae Ipingescu, „amicul politic", intamplarea cu „bagabondul" care prin insistenta atenteaza la „onoarea" lui „de familist". Toata fiinta sa se incheaga in umbra acestei „onoare de familist", formula care il tipizeaza. Gelozia se nutreste tot din orgoliu. Relatiile lui cu celelalte personaje depind de perspectiva din care sunt privite. La inceputul piesei „bagabondul" este asimilat „amploaiatilor", „niste scarta-scarta pe hartie". Pentru Jupan Dumitrache tot ce nu e negustor e demn de dispret: „...eu de! negustor, sa ma pui in public, cu un coate-goale nu vine bine..." In final, aflat in fata cu „bagabontul", de fapt Rica Venturiano, in care vede un viitor om politic, semnatarul articolului Republica si reactiunea din ziarul „Vocea patriotului nationale", devine servil, asculta „rapit" aberatiile junelui gazetar: "Bravos! sa traiesti! (...) Vorbeste abitir, domnule. Asta e bun de dipotat"; „Ma rog, onorabile, eu imi cer iertare, stiti ca poate, adineaori, cum tin eu la... poate, v-am adus un afront; dar e si vina dumneavoastra; nu stiam ca veniserati pentru Zita..." Chiar si gestul de a-si mangaia favoritii spunand "sa-mi tai mie favoridele" este o manifestare a orgoliului si se constituie ca un portret redus al personajului. Vanitatea, amorul-propriu sunt trasaturi caracteristice. De aici vine si teama de a nu-si pierde "onoarea". Increderea inepuizabila, linistea conjugala, ii vin de la Chiriac, amantul consoartei Veta: "De el nu ma sfiesc. La din contra, el stie toata istoria, i-am spus-o de la inceput... Atata om de incredere am... Baiat buni... Tine la onoarea mea de familist (...). Del Cand lipsesc eu de-acasa, cine sa-mi pazeasca onoarea? Chiriac saracul!" Credul, are impresia ca „isi stapaneste" familia, cand de fapt este inselat fiindca ii este frica sa nu fie inselat.
Modalitati de caracterizare:
- caracterizare directa: prin intermediul didascaliilor; prin intermediul altor personaje;
- caracterizare indirecta: prin gesturi, atitudini, limbaj, ton, mimica; prin propriile actiuni si simtiri, prin intermediul mediului social in care traieste personajul; prin relatiile lui cu celelalte personaje; prin nume.
Trasatura dominanta a personajului este orgoliul, dimensionat pe coordonata casnica si sociala.
Identitatea personajului principal al comediei, Jupan Dumitrache Titirca, poreclit „Inima rea", o aflam dintr-o replica a sa: „comersant, cherestegiu, capitan in garda civica". Gesturi, atitudini, limbaj, ton, mimica, sunt modalitati prin care autorul isi construieste personajul, a carui dominanta este orgoliul dimensionat pe coordonata casnica si sociala.
Personajul prinde contur inca din prima scena. Inainte de a-si face „rondul", ii povesteste ipistatului Nae Ipingescu, „amicul politic", intamplarea cu „bagabondul" care prin insistenta atenteaza la „onoarea" lui „de familist". Toata fiinta sa se incheaga in umbra acestei „onoare de familist", formula care il tipizeaza. Gelozia se nutreste tot din orgoliu. Relatiile lui cu celelalte personaje depind de perspectiva din care sunt privite. La inceputul piesei „bagabondul" este asimilat „amploaiatilor", „niste scarta-scarta pe hartie". Pentru Jupan Dumitrache tot ce nu e negustor e demn de dispret: „...eu de! negustor, sa ma pui in public, cu un coate-goale nu vine bine..." In final, aflat in fata cu „bagabontul", de fapt Rica Venturiano, in care vede un viitor om politic, semnatarul articolului Republica si reactiunea din ziarul „Vocea patriotului nationale", devine servil, asculta „rapit" aberatiile junelui gazetar: "Bravos! sa traiesti! (...) Vorbeste abitir, domnule. Asta e bun de dipotat"; „Ma rog, onorabile, eu imi cer iertare, stiti ca poate, adineaori, cum tin eu la... poate, v-am adus un afront; dar e si vina dumneavoastra; nu stiam ca veniserati pentru Zita..." Chiar si gestul de a-si mangaia favoritii spunand "sa-mi tai mie favoridele" este o manifestare a orgoliului si se constituie ca un portret redus al personajului. Vanitatea, amorul-propriu sunt trasaturi caracteristice. De aici vine si teama de a nu-si pierde "onoarea". Increderea inepuizabila, linistea conjugala, ii vin de la Chiriac, amantul consoartei Veta: "De el nu ma sfiesc. La din contra, el stie toata istoria, i-am spus-o de la inceput... Atata om de incredere am... Baiat buni... Tine la onoarea mea de familist (...). Del Cand lipsesc eu de-acasa, cine sa-mi pazeasca onoarea? Chiriac saracul!" Credul, are impresia ca „isi stapaneste" familia, cand de fapt este inselat fiindca ii este frica sa nu fie inselat.
Tag-uri: caracterizare, literatura |
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 16 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :