Pe langa continut si multitudinea semnificatiilor sale, ‘‘Baltagul’’ ramane o scriere memorabila si prin personajele sale, intre care un rol aparte il ocupa Vitoria Lipan. Intre numeroasele personaje ale operei, se impune puternic figura Vitoriei Lipan astfel incat romanul poate fi socotit cartea acestei eroine devenite un tip reprezentativ, dar care se individualizeaza printr-o serie de trasaturi distincte.
Vitoria Lipan cucereste si prin frumusetea si farmecul ei fizic, caci la cei aproape patruzeci de ani, ochii ei caprui rasfrangeau lumina castanie a parului, dar privirea ei era dusa departe, semn al gandurilor in care era adancita si o copleseau. Femeia ‘‘nu mai era tanara dar avea o frumusete neobisnuita in privire. Ochii ei luceau ca intr-o us oara ceata in dorul genelor lungi si rasfirate in carligase’’.
Infatisarea ei fizica ilustreaza ingrijorarea femeii pentru tacera sotului si prefigureaza zbuciumul sufletesc ce o va stapani si o va macina pana cand ii va descoperi si pedepsi pe ucigasii lui Nechifor Lipan. Femeie aspra, Vitoria este si o priceputa si o harnica gospodina, avand pe mana o gospodarie cu multe acareturi pe care o conduce cu strasnic brat, mai ales ca sotul este adeseori plecat. Astfel, ea stie pe de rost ce produse mai are de vanzare se tocmeste cu iscusinta de negustor cu cei care vin sa cumpere sau merge ea insasi si vinde la campie produse.
Ordonata, meticuloasa, cu un deosebit simt practic, inainte de plecare pe drumurile cautarii lui Lipan, oranduieste cu exactitate si o abilitate de invidiat incat niciunul dintre amannunte nu-i scapa. Intreprinzatoare si prevazatoare, duce peste noapte banii la preot pentru a nu fi pradata. Constienta de pericolele care ii pandesc pe drum ii face lui Gheorghita un baltag pe care il sfinteste la preot, iar pentru sine ia pusca pe care sa o foloseasca in caz de nevoie.
Vitoria este o femeie credincioasa si respecta obiceiurile stramosesti. Inainte de plecare se sfatuieste cu preotul, merge la manastirea Bistrita unde se roaga la icoana Sfintei Ana, posteste doisprezece vineri, se spovedeste, se impartaseste sau duce daruri Bisericii. In drumul sau intalneste o cumetrie si o nunta unde respecta traditia asa cum indeplineste toate cele crestinesti pentru inmormantarea si pomenirea lui Nechifor Lipan.
Totodata, femeia este si superstitioasa, ea crede in vise, in semne si in descantece si in vraji si de aceea nu uita sa treaca pe la baba Maranda, vrajitoarea satului pentru a afla despre ei. Visul in care Lipan este intors trecand peste o apa neagra si cantecul cocosului slobozit o singura data si cu ciocul intors o obsedeaza si ii dau certitudinea ca barbatul ei nu se mai intoarce deoarece a fost ucis. Eroina impresioneaza si prin luciditatea si stapanirea de sine, caci, desi initial hotaraste sa il trimita doar pe Gheorghita in cautarea lui Nechifor, isi da seama ca acesta are nevoie de mintea si experienta ei de viata si pleaca impreuna.
Este inzestrata cu o inteligenta iesita din comun pe care si-o manifesta in diferite imprejurari. In primul rand, reuseste sa-l convinga pe Gheorgita sa plece la drum aducandu-i argumente : ‘‘De acu tre sa te arati barbat. Eu nu am alt sprijin si am nevoie de bratul tau !’’. In al doilea rand, culege cu abilitate informatii din stanga si din dreapta, de la cei din jur si ii trage de limba, caci dovedeste o mare pricepere in descifrarea sufletului omului, in slujba caruia pune felul sau de a vorbi cu acestia. Felul sau incontestabil de a vorbi dovedeste o inteligenta nativa, uneori cuvintele sale sunt veritabile maxime : ‘‘Eu te citesc pe tine macar ca nu stiu carte’’, ‘‘cine nu cearca, nu izbuteste’’, ‘‘toate pe lumea asta arata ceva’ , ‘‘cel ce spune multe face putine’’, dar alteori evidentiaza un umor si o ironie foarte subtire, cand i se adreseaza argatului Mitrea ’’le pui sub bot mancare si iar te culci. Sa nu uiti sa mananci si tu ca sa nu-ti slabeasca puterile’’, ori chiar lui Gheorghita. ‘‘Dragul mamei carturar, se vede ca mintea ta e in carti. Mai bine ar fi sa fie la tine in cap’’. Cand e cazul, vorba Vitoriei devine ascutita si intrebatoare, iar pe cel care nu-i da relatie pentru atingerea scopului, il considera dusman.

---

Tag-uri: caracterizare

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 March '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---