Statistics:
Visits: 3,091 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Nechifor Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Nechifor Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu |
Personaj absent; static, multidimensional, arhetipal; personaj-erou.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial; prin nume.
Deoarece este un personaj absent, Nechifor Lipan devine o prezenta printr-un act de sinteza infaptuit de cei care l-au cunoscut, el revine la viata prin restituire.
Si in caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintii: ("Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, pana la genunchi si era incaltat cu botfori"), dar si pe stilul vorbirii sale ( €žmester la vorba"). Este „vrednic roman", cinstit, prietenos, amator de petreceri, fara teama de hoti. El face parte din categoria oamenilor puternici si indrazneti, avand atributele eroilor: "De oamenii rai spunea ca nu-i pasa; are pentru dansii pistoale incarcate in desagi". In caracterizarea sa si numele are rolul de a da relief, Nikephoros insemnand purtator de biruinta, lumina victoriei.
Deoarece este un personaj absent, el devine o prezenta printr-un act de sinteza, infaptuit de cei care l-au cunoscut, revine la viata prin restituire.
Nechifor Lipan este un personaj emblema, reprezentand lumea din care face parte: locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori in suferinti ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii ca si-n arsitele lor de cuptor, placandu-le dragostea si betia si datinile lor de la inceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri si de oamenii de la campie si venind la barlogul lor ca fiara de codru - mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta..."
Prima propozitie a textului este un enunt-definitie.
Astfel, termenii „locuitorii si „fapturi intra in relatie de sinonimie. Un rol important in sesizarea trasaturilor definitorii il are fragmentarea. Relatia sintactica dintre determinat („locuitori) si determinanti („iuti si nestatornici, „rabdatori, , fara griji) este intrerupta prin intermediul punctuatiei. Aceste trasaturi sunt evidentiate prin enumerare, insa procedeul are aici, pe langa rolul acumulativ, si unul rezumativ. Gerunziile „placand", , ferindu-se", „venind" surprind clipa concreta, dar au si un rol rezumativ. Se realizeaza astfel impresia de emblema, de efigie. In alt context, N. Manolescu a observat rolul rezumativ al povestirii asupra realului, la Sadoveanu. Aceasta sistematizare opereaza si in descriere.
Pentru Vitoria „mustata aceea neagra" si „ochii aceia cu sprancene aplecate" sunt „dragostea ei de douazeci si mai bine de ani". Detaliul portretistic inlocuieste persoana. Sintetizarea se obtine si prin procesul de sinonimizare contextuala, „mustata" si „ochii, apoi „infatisarea toata" intrand in raport de egalitate cu termenul abstract „dragostea". De altfel, la Sadoveanu de multe ori substantivele abstracte se concretizeaza dobandind statut de personificare: „i-a schimbat numele, ca sa nu-l mai cunoasca bolile si moartea".
Se subliniaza aici actiunea penetranta a bolii si a mortii.
Spuneam ca Nechifor Lipan revine la viata prin restituire. Inmormantarea este actul suprem al acestei restituiri. Prin infaptuirea dreptatii si implinirea ritualului, echilibrul cosmic este restabilit. Eroul este readus in prezent, intor-candu-si fata spre soare si spre noi.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial; prin nume.
Deoarece este un personaj absent, Nechifor Lipan devine o prezenta printr-un act de sinteza infaptuit de cei care l-au cunoscut, el revine la viata prin restituire.
Si in caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintii: ("Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, pana la genunchi si era incaltat cu botfori"), dar si pe stilul vorbirii sale ( €žmester la vorba"). Este „vrednic roman", cinstit, prietenos, amator de petreceri, fara teama de hoti. El face parte din categoria oamenilor puternici si indrazneti, avand atributele eroilor: "De oamenii rai spunea ca nu-i pasa; are pentru dansii pistoale incarcate in desagi". In caracterizarea sa si numele are rolul de a da relief, Nikephoros insemnand purtator de biruinta, lumina victoriei.
Deoarece este un personaj absent, el devine o prezenta printr-un act de sinteza, infaptuit de cei care l-au cunoscut, revine la viata prin restituire.
Nechifor Lipan este un personaj emblema, reprezentand lumea din care face parte: locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori in suferinti ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii ca si-n arsitele lor de cuptor, placandu-le dragostea si betia si datinile lor de la inceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri si de oamenii de la campie si venind la barlogul lor ca fiara de codru - mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta..."
Prima propozitie a textului este un enunt-definitie.
Astfel, termenii „locuitorii si „fapturi intra in relatie de sinonimie. Un rol important in sesizarea trasaturilor definitorii il are fragmentarea. Relatia sintactica dintre determinat („locuitori) si determinanti („iuti si nestatornici, „rabdatori, , fara griji) este intrerupta prin intermediul punctuatiei. Aceste trasaturi sunt evidentiate prin enumerare, insa procedeul are aici, pe langa rolul acumulativ, si unul rezumativ. Gerunziile „placand", , ferindu-se", „venind" surprind clipa concreta, dar au si un rol rezumativ. Se realizeaza astfel impresia de emblema, de efigie. In alt context, N. Manolescu a observat rolul rezumativ al povestirii asupra realului, la Sadoveanu. Aceasta sistematizare opereaza si in descriere.
Pentru Vitoria „mustata aceea neagra" si „ochii aceia cu sprancene aplecate" sunt „dragostea ei de douazeci si mai bine de ani". Detaliul portretistic inlocuieste persoana. Sintetizarea se obtine si prin procesul de sinonimizare contextuala, „mustata" si „ochii, apoi „infatisarea toata" intrand in raport de egalitate cu termenul abstract „dragostea". De altfel, la Sadoveanu de multe ori substantivele abstracte se concretizeaza dobandind statut de personificare: „i-a schimbat numele, ca sa nu-l mai cunoasca bolile si moartea".
Se subliniaza aici actiunea penetranta a bolii si a mortii.
Spuneam ca Nechifor Lipan revine la viata prin restituire. Inmormantarea este actul suprem al acestei restituiri. Prin infaptuirea dreptatii si implinirea ritualului, echilibrul cosmic este restabilit. Eroul este readus in prezent, intor-candu-si fata spre soare si spre noi.
Tag-uri: nechifor lipan, baltagul, mihail sadoveanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :