Statistics:
Visits: 4,188 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte |
Personaj principal, dinamic, multidimensional, arhetipal.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizare;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial; prin nume.
Vitoria inmagazineaza experienta milenara a unei lumi de pastori, descifreaza psihologia oamenilor, in conceptia sa despre lume traditiile au un rol hotarator, citeste semnele timpului. Are o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita; poseda si atributele eroului homeric.
Portretul Vitoriei Lipan la inceput este static, obrazul ei „parca era un portret neclintit, construit din linii care sunt directionate din exterior spre interior: „Ochii ei caprui in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe". Personajul trece printr-un proces de interiorizare, incearca sa devina fiinta launtrica: "Acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute". Meditatia reclama izolarea: "In singuratatea ei, femeia cerca sa patrunda pana la el. Nu putea sa-i vada chipul". Se pune, deci, accentul pe adancimea vietii afective: „Se desfacuse incet-incet de lucruri si intrase oarecum in sine", dar aceasta interiorizare este ceruta si de un anumit ritual.
Vitoria Lipan incepe sa fie tot mai sigura ca s-a intamplat o nenorocire. Are un vis anxios, care vine sa confirme ideea mortii sotului si care anunta calatoria in cautarea celui disparut: „Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape". Moartea lui Nechifor devine certitudine si timpul isi opreste curgerea: „Timpul statu". Intre caracter si imprejurari exista subtile corespondente, caracterul modificandu-se sub influenta situatiei create.
Mortificarea este necesara in calatoria prin intunericul cu cercuri intortocheate, pentru a invinge moartea si a renaste: „Ea insa se socotea moarta, ea si omul ei, care nu era langa dansa". Motivul principal al romanului este calatoria dincolo de mormant, facuta din dorinta unei reinnoiri a vietii, prin comuniunea cu cei defuncti: „Dac-a intrat el pe celalalt tarm, oi intra si eu dupa dansul".
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizare;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial; prin nume.
Vitoria inmagazineaza experienta milenara a unei lumi de pastori, descifreaza psihologia oamenilor, in conceptia sa despre lume traditiile au un rol hotarator, citeste semnele timpului. Are o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita; poseda si atributele eroului homeric.
Portretul Vitoriei Lipan la inceput este static, obrazul ei „parca era un portret neclintit, construit din linii care sunt directionate din exterior spre interior: „Ochii ei caprui in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe". Personajul trece printr-un proces de interiorizare, incearca sa devina fiinta launtrica: "Acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute". Meditatia reclama izolarea: "In singuratatea ei, femeia cerca sa patrunda pana la el. Nu putea sa-i vada chipul". Se pune, deci, accentul pe adancimea vietii afective: „Se desfacuse incet-incet de lucruri si intrase oarecum in sine", dar aceasta interiorizare este ceruta si de un anumit ritual.
Vitoria Lipan incepe sa fie tot mai sigura ca s-a intamplat o nenorocire. Are un vis anxios, care vine sa confirme ideea mortii sotului si care anunta calatoria in cautarea celui disparut: „Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape". Moartea lui Nechifor devine certitudine si timpul isi opreste curgerea: „Timpul statu". Intre caracter si imprejurari exista subtile corespondente, caracterul modificandu-se sub influenta situatiei create.
Mortificarea este necesara in calatoria prin intunericul cu cercuri intortocheate, pentru a invinge moartea si a renaste: „Ea insa se socotea moarta, ea si omul ei, care nu era langa dansa". Motivul principal al romanului este calatoria dincolo de mormant, facuta din dorinta unei reinnoiri a vietii, prin comuniunea cu cei defuncti: „Dac-a intrat el pe celalalt tarm, oi intra si eu dupa dansul".
Tag-uri: vitoria lipan, baltagul, mihail sadoveanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :