Statistics:
Visits: 1,354 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Caracterizarea Vitoriei Lipan din Baltagul
Q: | Intreaba despre Referat despre Caracterizarea Vitoriei Lipan din Baltagul |
In tot ce face si spune este dragoste si inteligenta nativa si o vitalitate care este a naturii insasi. Vitoria Lipan este exemplara prin tarie si perseverenta.
Conform unui calendar natural ea isi da seama ca intarzierea sotului sau are o singura explicatie: moartea. Ea se adreseaza preotului, face vraji, apeleaza la autoritati, dar experienta o invata ca trebuie sa se bazeze pe ea insasi, pentru ca la ea e durerea.
In adancul sufletului ei e convinsa de moartea sotului, dar dragostea, omenia, datoria nescrisa ii dicteaza ca trebuie sa-l caute si sa-i dea ultima cinstire cuvenita. Dragostea ei este profunda, pastrata de-a lungul anilor, dupa propria marturisire: ca banul cel vechi.
Stie sa-si randuiasca treburile gospodariei, inainte de a pleca la drum. Inzestrata cu o intelig enta nativa, ea isi stabileste opririle in locuri, unde stie ca va primi cat mai multe informatii. Vitoria stie sa intrebe, sa scoata adevarul de la oameni, sa lege faptele si sa reconstituie mental drumul sotului ei. stie sa fie prietenoasa, la nevoie umila, chiar sa minta si sa invrajbeasca pe cele doua femei, sotiile lui Bogza si Cutui. In discutiile cu cei doi simuleaza naivitatea si nestiinta, cand in realitate este convinsa de vinovatia celor doi. Treptat ea reconstituie faptele: in intuneric, incepea sa i se faca lumina. La Sabasa fusera trei. Dincoace, peste muntele Stanisoara, la Suha, Nechifor Lipan nu mai era… aici, intre Sabasa si Suha trebuia sa gaseasca ea cheia adevarului.
In descoperirea crimei ea intuieste ca rolul decisiv ii va reveni cainelui pe care din fericire il gaseste.
La inceput Vitoria se poarta prietenos cu cei doi ciobani, pentru a le adormi banuielile. Tot timpul ea dovedeste o stapanire de sine iesita din comun: Avea de cautat, de gasit si de randuit. De plans a plange mai pe urma, acuma n-are vreme.
Vitoria este neobosita si necrutatoare in descoperirea vinovatilor. Trasaturile femeii reies si din secventa finala a romanului, aceea a dezvaluirii crimei si a pedepsirii vinovatilor. La inceput Vitoria se poarta frumos, invitandu-i pe Bogza si Cutui sa manance si sa bea. Treptat insa vorbirea ei devine aluziva: spune despre baltagul lui Bogza, ca e mai vechi, stie mai multe despre trecut; mai tarziu vede pe el pete de sange. Vitoria stie ca cei doi sunt ucigasii dar nu-i numeste din prima clipa, ci ii supune unei tensiuni psihologice, care ii determina sa-si marturiseasca vinovatia.
De la insinuari, aluzii, Vitoria trece la povestirea faptelor si numirea vinovatiilor. si in aceasta scena dovedeste inteligenta nativa, istetime si stapanire de sine.
Vitoria este o foarte buna cunoscatoare a oamenilor, ghicind adevarul din gesturi, vorbe, din expresia fetei. stie sa desfasoara o gama larga de atitudini pentru a-si atinge scopul. Este o femeie autoritara, voluntara, pe care nu o infrange nici drumul lung si greu, nici oboseala, nici informatiile rare si putine. Ea isi pregateste drumul cu un adevarat ritual pana in cele mai mici amanunte. In afara de inteligenta nativa ii este de mare ajutor o bogata experienta de viata.
In hotararea ei de a-si cauta sotul este nu numai iubire ci si un aprig dor de dreptate, de pedepsire si de razbunare. Ea reconstituie cu ochii mintii itinerariul sotului si crima care a avut loc.
Prin energie fizica si morala, prin intelogenta ei practica, hotarare ferma si consecventa cu care-si urmareste scopul, Vitoria este un personaj reprezentativ pentru colectivitatea din care face parte.
Conform unui calendar natural ea isi da seama ca intarzierea sotului sau are o singura explicatie: moartea. Ea se adreseaza preotului, face vraji, apeleaza la autoritati, dar experienta o invata ca trebuie sa se bazeze pe ea insasi, pentru ca la ea e durerea.
In adancul sufletului ei e convinsa de moartea sotului, dar dragostea, omenia, datoria nescrisa ii dicteaza ca trebuie sa-l caute si sa-i dea ultima cinstire cuvenita. Dragostea ei este profunda, pastrata de-a lungul anilor, dupa propria marturisire: ca banul cel vechi.
Stie sa-si randuiasca treburile gospodariei, inainte de a pleca la drum. Inzestrata cu o intelig enta nativa, ea isi stabileste opririle in locuri, unde stie ca va primi cat mai multe informatii. Vitoria stie sa intrebe, sa scoata adevarul de la oameni, sa lege faptele si sa reconstituie mental drumul sotului ei. stie sa fie prietenoasa, la nevoie umila, chiar sa minta si sa invrajbeasca pe cele doua femei, sotiile lui Bogza si Cutui. In discutiile cu cei doi simuleaza naivitatea si nestiinta, cand in realitate este convinsa de vinovatia celor doi. Treptat ea reconstituie faptele: in intuneric, incepea sa i se faca lumina. La Sabasa fusera trei. Dincoace, peste muntele Stanisoara, la Suha, Nechifor Lipan nu mai era… aici, intre Sabasa si Suha trebuia sa gaseasca ea cheia adevarului.
In descoperirea crimei ea intuieste ca rolul decisiv ii va reveni cainelui pe care din fericire il gaseste.
La inceput Vitoria se poarta prietenos cu cei doi ciobani, pentru a le adormi banuielile. Tot timpul ea dovedeste o stapanire de sine iesita din comun: Avea de cautat, de gasit si de randuit. De plans a plange mai pe urma, acuma n-are vreme.
Vitoria este neobosita si necrutatoare in descoperirea vinovatilor. Trasaturile femeii reies si din secventa finala a romanului, aceea a dezvaluirii crimei si a pedepsirii vinovatilor. La inceput Vitoria se poarta frumos, invitandu-i pe Bogza si Cutui sa manance si sa bea. Treptat insa vorbirea ei devine aluziva: spune despre baltagul lui Bogza, ca e mai vechi, stie mai multe despre trecut; mai tarziu vede pe el pete de sange. Vitoria stie ca cei doi sunt ucigasii dar nu-i numeste din prima clipa, ci ii supune unei tensiuni psihologice, care ii determina sa-si marturiseasca vinovatia.
De la insinuari, aluzii, Vitoria trece la povestirea faptelor si numirea vinovatiilor. si in aceasta scena dovedeste inteligenta nativa, istetime si stapanire de sine.
Vitoria este o foarte buna cunoscatoare a oamenilor, ghicind adevarul din gesturi, vorbe, din expresia fetei. stie sa desfasoara o gama larga de atitudini pentru a-si atinge scopul. Este o femeie autoritara, voluntara, pe care nu o infrange nici drumul lung si greu, nici oboseala, nici informatiile rare si putine. Ea isi pregateste drumul cu un adevarat ritual pana in cele mai mici amanunte. In afara de inteligenta nativa ii este de mare ajutor o bogata experienta de viata.
In hotararea ei de a-si cauta sotul este nu numai iubire ci si un aprig dor de dreptate, de pedepsire si de razbunare. Ea reconstituie cu ochii mintii itinerariul sotului si crima care a avut loc.
Prin energie fizica si morala, prin intelogenta ei practica, hotarare ferma si consecventa cu care-si urmareste scopul, Vitoria este un personaj reprezentativ pentru colectivitatea din care face parte.
Tag-uri: referat, mihail sadoveanu, caracterizare, roman, literatura |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 29 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :