Statistics:
Visits: 1,689 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte |
Vitoria Lipan se constituie ca personaj si prin actiunea asupra imprejurarilor. Portretul devine dinamic, realizandu-se prin acumularea faptelor narate. Inainte de a pleca in „tara de jos", simte nevoia unei purificari suletesti: „Se curatise de orice ganduri, dorinti si dureri, in afara de scopu-i neclintit".
Vitoria Lipan poate fi considerata o eroina tragica, ea fiind „un caracter cristalizat" care are dominante ca statornicia, consecventa. Perpessicius o asemana cu Antigona ce infrunta pe Creon. Este apriga, voluntara si iluminata. Ea face un act justitiar si aplica, cu mare tenacitate, „un mandat etic".
Pentru G. Calinescu, ea este „un Hamlet feminin". Pe de alta parte, nu ar fi „o individualitate, ci un exponent al spetei".
Constantin Ciopra ga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza experienta milenara a unei lumi de pastori, ea descifreaza psihologia oamenilor, in conceptia sa despre lume traditiile au un rol hotarator, citeste semnele timpului. Are o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita.
Vitoria Lipan poseda si atributele eroului homeric. La acest tip, miscarea sufleteasca urmareste ritmul naturii, se conformeaza unor forte ce o trans-cend. Universul sadovenian este supus ritmicitatii, exista aici o civilizatie astrala, unde faptele umane sunt reglate dupa mersul stelelor, soarelui, lunii. Vitoria Lipan se calauzeste dupa semne existente in natura si pe chipurile oamenilor - mentalitatea sa este arhaica. In calatoria sa hermeneutica, cautarea si descifrarea sunt subordonate unui scop justitiar, pentru ca a fost calcata o lege nescrisa a colectivitatii.
Inainte de a porni la drum, domnul David, carciumarul de la Calugareni, ii spune Vitoriei: „Vra sa zica, dumneata ai pornit cu gand sa intarzii, sa cauti, sa umbli cotind". Urmarim itinerarul mamei si fiului ei: „Pe urma a suit un drum serpuit sapat in stanca, ocolit in singuratati pe sub vulturi"; „muntele, cu cale serpuita si cu punti de piatra peste prapastii, se chema Stanisoara". Recunoastem, aici, simbolul labirintului. Labirintul, cu drumurile sale serpu-ite, reprezinta regatul mortii, linia serpuitoare aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata.
Vitoria porneste, in cautarea sotului, din interior, din intuneric, pentru a putea ajunge in exterior, unde se afla lumina: „Fiinta ei incepe sa se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia sa iasa lumina".
Vitoria Lipan poate fi considerata o eroina tragica, ea fiind „un caracter cristalizat" care are dominante ca statornicia, consecventa. Perpessicius o asemana cu Antigona ce infrunta pe Creon. Este apriga, voluntara si iluminata. Ea face un act justitiar si aplica, cu mare tenacitate, „un mandat etic".
Pentru G. Calinescu, ea este „un Hamlet feminin". Pe de alta parte, nu ar fi „o individualitate, ci un exponent al spetei".
Constantin Ciopra ga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza experienta milenara a unei lumi de pastori, ea descifreaza psihologia oamenilor, in conceptia sa despre lume traditiile au un rol hotarator, citeste semnele timpului. Are o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita.
Vitoria Lipan poseda si atributele eroului homeric. La acest tip, miscarea sufleteasca urmareste ritmul naturii, se conformeaza unor forte ce o trans-cend. Universul sadovenian este supus ritmicitatii, exista aici o civilizatie astrala, unde faptele umane sunt reglate dupa mersul stelelor, soarelui, lunii. Vitoria Lipan se calauzeste dupa semne existente in natura si pe chipurile oamenilor - mentalitatea sa este arhaica. In calatoria sa hermeneutica, cautarea si descifrarea sunt subordonate unui scop justitiar, pentru ca a fost calcata o lege nescrisa a colectivitatii.
Inainte de a porni la drum, domnul David, carciumarul de la Calugareni, ii spune Vitoriei: „Vra sa zica, dumneata ai pornit cu gand sa intarzii, sa cauti, sa umbli cotind". Urmarim itinerarul mamei si fiului ei: „Pe urma a suit un drum serpuit sapat in stanca, ocolit in singuratati pe sub vulturi"; „muntele, cu cale serpuita si cu punti de piatra peste prapastii, se chema Stanisoara". Recunoastem, aici, simbolul labirintului. Labirintul, cu drumurile sale serpu-ite, reprezinta regatul mortii, linia serpuitoare aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata.
Vitoria porneste, in cautarea sotului, din interior, din intuneric, pentru a putea ajunge in exterior, unde se afla lumina: „Fiinta ei incepe sa se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia sa iasa lumina".
Tag-uri: vitoria lipan, baltagul, mihail sadoveanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :