Statistics:
Visits: 2,300 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
6
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din romanul Baltagul
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din romanul Baltagul |
Vitoria Lipan este un personaj exponential care cristalizeaza trasaturile muntenilor - temperamente solare care pun viata in ecuatie cosmica. Fiecare moment al asteptarii sau al drumului constituie o marturie a unirii cu natura aflata mereu in consonanta cu trairile sufletesti ale personajului.
Motivul soarelui strabate intreg romanul, drumul Vitoriei - replica pamanteana la marea calatorie de dincolo de moarte a lui Nechifor - devenind astfel o traversare a luminii impusa de dezlegarea tainei, ca o purificare.
Ca si ceilalti munteni care pun mai presus de orice respectarea datinilor lor "de la inceputul lumii", Vitoria isi organizeaza viata in virtutea traditiei; imixtiunea civilizatiei recente este considerata un sacrilegiu pentru ca numai "randuiala" are privilegiul de a conserva timpul, in aceasta lume in care " toate urmau ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel de demult".
De fapt, exista in "Baltagu†doua timpuri: unul concret (deceniul al III-lea al secolului nostru) si unul etern, pastrat prin ritual. in lunga ei calatorie, Vitoria intalneste o cumetrie, o nunta si face ea insasi praznicul lui Nechifor. Simbolic, ea traverseaza astfel cele trei momente cruciale ale existentei, pentru ca de acum va incepe o noua viata.
De altfel, plecarea ei in acel drum al destinului nu este decat porunca a respectarii datinei; ca si Antigona, ea cauta un mort pe care il ingroapa pentru ca sufletul lui sa-si gaseasca odihna.
Ca in marile tragedii antice, apare in "Baltagul" un motiv al destinului: "... i-a fost lui Nechifor scrisa o asemenea soarta pe care nimica n-o poate inlatura" - spune Vitoria si el "... s-a inaltat in soare ori a curs pe o apa", reintorcandu-se in marele Univers. In aceasta lumina, prin savarsirea unor gesturi arhetipale, Vitoria devine o preoteasa a vechimii care oficiaza un cult stravechi intru desavarsirea nuntirii cosmice.
"In cautarea ucigasilor, Vitoria e un Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale, reprezentatiuni tradatoare, si cand dovada s-a facut, da drumul razbunarii" (Calinescu).
Pedepsindu-i pe cei doi, Vitoria realizeaza un proces necesar: scoaterea "din lege" a mortii ca hazard, intoarcerea personajului in spatiul mitic al muntelui echivaleaza cu o negare a celuilalt spatiu, caci totul reincepe cu o alta generatie.
Motivul soarelui strabate intreg romanul, drumul Vitoriei - replica pamanteana la marea calatorie de dincolo de moarte a lui Nechifor - devenind astfel o traversare a luminii impusa de dezlegarea tainei, ca o purificare.
Ca si ceilalti munteni care pun mai presus de orice respectarea datinilor lor "de la inceputul lumii", Vitoria isi organizeaza viata in virtutea traditiei; imixtiunea civilizatiei recente este considerata un sacrilegiu pentru ca numai "randuiala" are privilegiul de a conserva timpul, in aceasta lume in care " toate urmau ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel de demult".
De fapt, exista in "Baltagu†doua timpuri: unul concret (deceniul al III-lea al secolului nostru) si unul etern, pastrat prin ritual. in lunga ei calatorie, Vitoria intalneste o cumetrie, o nunta si face ea insasi praznicul lui Nechifor. Simbolic, ea traverseaza astfel cele trei momente cruciale ale existentei, pentru ca de acum va incepe o noua viata.
De altfel, plecarea ei in acel drum al destinului nu este decat porunca a respectarii datinei; ca si Antigona, ea cauta un mort pe care il ingroapa pentru ca sufletul lui sa-si gaseasca odihna.
Ca in marile tragedii antice, apare in "Baltagul" un motiv al destinului: "... i-a fost lui Nechifor scrisa o asemenea soarta pe care nimica n-o poate inlatura" - spune Vitoria si el "... s-a inaltat in soare ori a curs pe o apa", reintorcandu-se in marele Univers. In aceasta lumina, prin savarsirea unor gesturi arhetipale, Vitoria devine o preoteasa a vechimii care oficiaza un cult stravechi intru desavarsirea nuntirii cosmice.
"In cautarea ucigasilor, Vitoria e un Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale, reprezentatiuni tradatoare, si cand dovada s-a facut, da drumul razbunarii" (Calinescu).
Pedepsindu-i pe cei doi, Vitoria realizeaza un proces necesar: scoaterea "din lege" a mortii ca hazard, intoarcerea personajului in spatiul mitic al muntelui echivaleaza cu o negare a celuilalt spatiu, caci totul reincepe cu o alta generatie.
Tag-uri: vitoria lipan, baltagul, personaj |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 17 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :