Statistics:
Visits: 10,378 Votes: 4 Fame Riser |
Fame Rank
4.5
Fame Riser
|
|||||||||||
Vitoria Lipan in relatiile cu celelalte personaje
Q: | Intreaba despre Vitoria Lipan in relatiile cu celelalte personaje |
Cu toate greutatile intampinate in drumul sau si in toate investigatiile facute, dovedeste tenacitate, darzenie si vointa de neinfrant deoarece nu renunta si isi realizeaza dorinta de a-l gasi pe Nechifor Lipan si de a-i pedepsi pe ucigasi. Astfel, spiritul ei justitiar invinge si odata scopul atins Vitoria va reveni la vechile indeletniciri si preocupari, caci viata isi urmeaza cursul normal.
In relatia sa cu copiii se dovedeste toleranta cu Gheorghita pe care il vede sfios si nesigur pentru ca acest flacau mandru si voinic este dragostea ei din tinerete pe care i-a purtat-o sotului. Ea il apara si il ocroteste de cate ori in ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea iar atunci cand isi da seama ca a ramas singurul ajutor din gospodarie, face din acesta un barbat curajos si energic.
Cu fa ta, cu Minodora, este mai aspra, mai neinduratoare pentru ca vrea sa o educe in spiritul traditiei, pornind de la imbracaminte, comportament, preocupari si urmarind sa o casatoreaca cu un gospodar cu casa si avere.
Femeia comunica parca pe cai sustinute cu elementele naturii care o indruma prin semne pe calea cea buna. Natura sufleteasca, totodata starea de spirit a eroinei se confirma prin aceleasi semne exterioare, intuitia Vitoriei. Mintea aceea ii uimeste pe cei din jurul sau cu insusirile ei deosebite, celelalte personaje isi exprima punctul de vedere evidentiindu-i calitatile sau generalizandu-le. Astfel Georghita cugeta cu uimire : ‘‘Mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului. ‘‘ La randul lui Calistrat Bogza este la fel de uimit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul, ca in momentul mortii sa recunoasca : ‘‘Si sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului’’.
Vitoria este un personaj complex si de aceea, parerile referitoare la ea sunt diverse, numele ei fiind asociat cu cel al lui Hamlet ( ‘‘un Hamlet feminin’’ G. Clinescu) sau al Antigonei, eroina lui Sofocle. Alteori este socotita ‘‘un suflet tenace si aspru de munteanca’’, ‘‘un aspru caracter de o vointa aproape salbatica, aproape neomeneasca’’, sau ‘‘nereligioasa, vicleana si rea’’ (N. Manolescu).
De remarcat este ca in descrierea acestui ‘‘Hamlet feminin’’ scriitorul foloseste diverse procedee de caracterizare, direct prin descriere, prin parerea celorlalte personaje sau indirect prin fapte prin atitudine, prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi. Totodata Sadoveanu isi pune personajul in anumite situatii - limita, il incadreaza intr-un anumit mediu social sau il raporteaza la natura inconjuratoare.
In relatia sa cu copiii se dovedeste toleranta cu Gheorghita pe care il vede sfios si nesigur pentru ca acest flacau mandru si voinic este dragostea ei din tinerete pe care i-a purtat-o sotului. Ea il apara si il ocroteste de cate ori in ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea iar atunci cand isi da seama ca a ramas singurul ajutor din gospodarie, face din acesta un barbat curajos si energic.
Cu fa ta, cu Minodora, este mai aspra, mai neinduratoare pentru ca vrea sa o educe in spiritul traditiei, pornind de la imbracaminte, comportament, preocupari si urmarind sa o casatoreaca cu un gospodar cu casa si avere.
Femeia comunica parca pe cai sustinute cu elementele naturii care o indruma prin semne pe calea cea buna. Natura sufleteasca, totodata starea de spirit a eroinei se confirma prin aceleasi semne exterioare, intuitia Vitoriei. Mintea aceea ii uimeste pe cei din jurul sau cu insusirile ei deosebite, celelalte personaje isi exprima punctul de vedere evidentiindu-i calitatile sau generalizandu-le. Astfel Georghita cugeta cu uimire : ‘‘Mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului. ‘‘ La randul lui Calistrat Bogza este la fel de uimit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul, ca in momentul mortii sa recunoasca : ‘‘Si sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului’’.
Vitoria este un personaj complex si de aceea, parerile referitoare la ea sunt diverse, numele ei fiind asociat cu cel al lui Hamlet ( ‘‘un Hamlet feminin’’ G. Clinescu) sau al Antigonei, eroina lui Sofocle. Alteori este socotita ‘‘un suflet tenace si aspru de munteanca’’, ‘‘un aspru caracter de o vointa aproape salbatica, aproape neomeneasca’’, sau ‘‘nereligioasa, vicleana si rea’’ (N. Manolescu).
De remarcat este ca in descrierea acestui ‘‘Hamlet feminin’’ scriitorul foloseste diverse procedee de caracterizare, direct prin descriere, prin parerea celorlalte personaje sau indirect prin fapte prin atitudine, prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi. Totodata Sadoveanu isi pune personajul in anumite situatii - limita, il incadreaza intr-un anumit mediu social sau il raporteaza la natura inconjuratoare.
Tag-uri: caracterizare |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :