Statistics:
Visits: 4,641 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Testament - limbajul poetic folosit
Q: | Intreaba despre Testament - limbajul poetic folosit |
Limbajul poetic arghezian se bazeaza pe materialitatea notiunilor si expresiilor.
Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru.
Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care insa o va slefui scotandu-i la lumina potentialul expresiv : â€Din graiul lui cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite/Si leagane urmasilor stapaniâ€.
Pastrand nealterata seva primitiva a “graiului†, impercatia si forma lui imperativa, mobilizatoare, poezia va cizela rudimentarul, va indulci si lumina puterile de adancime ale limbajului. Vor rezulta-cuvin te potrivite , sintagma ce da titlul volumului din 1927.
Arta versului, vazuta de Arghezi drept mestesug artizanal, inseamna selectie, slefuire, cantarire a sensurilor, “potriveala†unor cuvinte scanteietoare, asemeni pietrelor pretioase.
Joc superior, poezia infrumuseteaza tot ce atinge, transfigureaza alchimic, dupa o formula misterioasa, mizeriile fetide, realitatile insalubre, materiile descompuse. Ea are puterea de a innobila, asadar, nu numai pe fiul-cititor, ci insusi lumea: “Facui din zdrente muguri si coroane/Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga dulcea lui putere/Din bube, mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noiâ€.Verbul poetic isi trage sevele de pretutindeni,caci chiar si cele mai intunecate aspecte ale lumii pot fi generatoare de arta. In acest punct, conceptia argheziana despre poezie se vadeste tributara poetilor blestemati, decadentilor franco-belgieni ce constituie prima varsta a simbolismului european.
In succesiunea definitiilor cartii, poetul arghezian revine la ideea unei arte/poezii cu functie sociala justitiara. “Cenusa mortilorâ€, element rezidual, volatil, devine in poezie “Dumnezeu de piatra†, prin care se eternizeaza monumental, trecutul, se instituie ca suprema datorie, cultul mortilor. Poezia este astfel un martor inalt, transcendent, ce supravegheaza lumea comuna si viata traita. Ea va pastra permanent doua fete –trecutul si viitorul, profanul si sacrul, suferinta si rascumpararea, efortul si jocul, frumosul si uratul-fiind o sinteza a lumii, un punct nodal al istoriei :â€Hotar inalt, cu doua lumi pe poale/Razand in pliscul datoriei taleâ€.
Prin forta verbului poetic, cartea concentreaza si da o expresie sublimata, muzicala “durerii surde si amareâ€, traite, dar nerostite vreodata in trecut. Mesajul ei, un memento ce pedepseste “odrasla vie a crimei tuturor†si, in aceeasi masura, absolva, elibereaza :â€Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbaveste-ncet, pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor/E-ndreptatirea ramurei obscure/Iesita la lumina din padure/Si dand la varf, ca un ciorchin de negi/Rodul durerii de vecii intregiâ€. Produs superior al suferintei insumate in timp, poezia este suferinta ea insasi. Violenta ei verbala este un “bici rabdatâ€, intors, la fel de usturator, in mustrarea eterna a cuvintelor. In egala masura, versul e un mod de a concilia, asa cum numai arta o poate face, contradictiile existentei. Poezia in definitie argheziana, e, concomitent, pedeapsa si iertare, trecut si viitor, robie si putere, origine joasa si imperiu aristocrat. “Domnita†languros intinsa “pe canapea†si “robul†scriitor se intalnesc intr-o virtuala confrerie-pacea cartii, a lecturii ei.
Finalul poemului ofera o definitie a poeziei, vazuta in procesul facerii ei. “Slova de foc si slova fauritaâ€. Sinteza subtila a harului divin, a inspiratiei “slova de focâ€, si a artizanalului, a muncii de poeta faber-“slova fauritaâ€, poezia presupune forjarea la temperaturi inalte, intr-o inseparabila uniune-“Ca fierul cald imbratisat de clesteâ€-a talentului daruit si a muncii trudnice.
Creatorul cartii nu poate fi decat cel ce incheie seculara a “robilor†–ultimul dintre cei ce au suferit: “Robul a scris-o, Domnul o citesteâ€.
Dupa el, “fiul†cititor va fi intemeietorul unei dinastii de “domni†, facut astfel prin cultura, poezie si prin jertfa celor de dinaintea lui.
Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru.
Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care insa o va slefui scotandu-i la lumina potentialul expresiv : â€Din graiul lui cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite/Si leagane urmasilor stapaniâ€.
Pastrand nealterata seva primitiva a “graiului†, impercatia si forma lui imperativa, mobilizatoare, poezia va cizela rudimentarul, va indulci si lumina puterile de adancime ale limbajului. Vor rezulta-cuvin te potrivite , sintagma ce da titlul volumului din 1927.
Arta versului, vazuta de Arghezi drept mestesug artizanal, inseamna selectie, slefuire, cantarire a sensurilor, “potriveala†unor cuvinte scanteietoare, asemeni pietrelor pretioase.
Joc superior, poezia infrumuseteaza tot ce atinge, transfigureaza alchimic, dupa o formula misterioasa, mizeriile fetide, realitatile insalubre, materiile descompuse. Ea are puterea de a innobila, asadar, nu numai pe fiul-cititor, ci insusi lumea: “Facui din zdrente muguri si coroane/Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga dulcea lui putere/Din bube, mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noiâ€.Verbul poetic isi trage sevele de pretutindeni,caci chiar si cele mai intunecate aspecte ale lumii pot fi generatoare de arta. In acest punct, conceptia argheziana despre poezie se vadeste tributara poetilor blestemati, decadentilor franco-belgieni ce constituie prima varsta a simbolismului european.
In succesiunea definitiilor cartii, poetul arghezian revine la ideea unei arte/poezii cu functie sociala justitiara. “Cenusa mortilorâ€, element rezidual, volatil, devine in poezie “Dumnezeu de piatra†, prin care se eternizeaza monumental, trecutul, se instituie ca suprema datorie, cultul mortilor. Poezia este astfel un martor inalt, transcendent, ce supravegheaza lumea comuna si viata traita. Ea va pastra permanent doua fete –trecutul si viitorul, profanul si sacrul, suferinta si rascumpararea, efortul si jocul, frumosul si uratul-fiind o sinteza a lumii, un punct nodal al istoriei :â€Hotar inalt, cu doua lumi pe poale/Razand in pliscul datoriei taleâ€.
Prin forta verbului poetic, cartea concentreaza si da o expresie sublimata, muzicala “durerii surde si amareâ€, traite, dar nerostite vreodata in trecut. Mesajul ei, un memento ce pedepseste “odrasla vie a crimei tuturor†si, in aceeasi masura, absolva, elibereaza :â€Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbaveste-ncet, pedepsitor/Odrasla vie-a crimei tuturor/E-ndreptatirea ramurei obscure/Iesita la lumina din padure/Si dand la varf, ca un ciorchin de negi/Rodul durerii de vecii intregiâ€. Produs superior al suferintei insumate in timp, poezia este suferinta ea insasi. Violenta ei verbala este un “bici rabdatâ€, intors, la fel de usturator, in mustrarea eterna a cuvintelor. In egala masura, versul e un mod de a concilia, asa cum numai arta o poate face, contradictiile existentei. Poezia in definitie argheziana, e, concomitent, pedeapsa si iertare, trecut si viitor, robie si putere, origine joasa si imperiu aristocrat. “Domnita†languros intinsa “pe canapea†si “robul†scriitor se intalnesc intr-o virtuala confrerie-pacea cartii, a lecturii ei.
Finalul poemului ofera o definitie a poeziei, vazuta in procesul facerii ei. “Slova de foc si slova fauritaâ€. Sinteza subtila a harului divin, a inspiratiei “slova de focâ€, si a artizanalului, a muncii de poeta faber-“slova fauritaâ€, poezia presupune forjarea la temperaturi inalte, intr-o inseparabila uniune-“Ca fierul cald imbratisat de clesteâ€-a talentului daruit si a muncii trudnice.
Creatorul cartii nu poate fi decat cel ce incheie seculara a “robilor†–ultimul dintre cei ce au suferit: “Robul a scris-o, Domnul o citesteâ€.
Dupa el, “fiul†cititor va fi intemeietorul unei dinastii de “domni†, facut astfel prin cultura, poezie si prin jertfa celor de dinaintea lui.
Tag-uri: poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :