Definita drept sinteza a basmului românesc, "Povestea lui Harap-Alb" respecta - pâna la un punct - schema basmului popular: confruntarea dintre principiul raului si cel al binelui, victoria celui din urma, existenta unui mezin care i se substituie lui Fat-Frumos, drumul intru initiere al acestuia, nunta - ca final fericit.

Privita insa mai atent "Povestea lui Harap-Alb" releva si o seama de deosebiri care-i confera unicitatea:
• intinderea mare a textului care este alcatuit dintr-un lant de "micro-nuvele" curgând una din cealalta;
• amestecul neobisnuit de real si fabulos, intr-o naratiune in care ar fi trebuit sa predomine cel de-al doilea;
• existenta unor elemente mitico-simbolice (care trimit la mari mituri universale);
• metafora drumului?
La u n prim nivel de lectura, textul releva mai multe motive narative:

a) Motivul cautarii norocului.
imparatul Verde, ajuns la batrânete fara a avea descendenti in linie masculina, ii scrie fratelui sau Craiul, cerându-i pe unul dintre cei trei feciori, ca urmas la tron. Si cum primii doi fii se dovedesc a fi lipsiti de barbatie, mezinul este tentat sa incerce si el.

Sfatuit de Sfânta Duminica sa revigoreze timpul fast al tineretii Craiului, el isi alege calul (supunându-l la proba jaratecului) si le reda armelor tatalui sau vechile virtuti, indepartând rugina (care le adusese degradarea).
Odata incheiate aceste preparative, fiul craiului este "botezat" intru soare si luna, prin cele trei zboruri cosmice ale calului; numai dupa acest ritual, el va fi capabil sa depaseasca proba curajului (la care si-a supus Craiul feciorii) si sa porneasca in lume spre a-si cauta norocul.

b) Motivul pactului cu diavolul este sugerat inca inainte de plecarea la drum, Craiul sfatuindu-si mezinul sa se fereasca de omul ros si "mai ales de cel spân". Cele trei intâlniri cu Spânul se vor petrece in padurea labirint, tânarul fiind momit, tot de atâtea ori, sa si-l ia ca sluga pe acest viclean. Speriat de greutatile drumului si "boboc" in astfel de lucruri, mezinul Craiului este atras in fântâna malefica in care se va incheia pactul cu diavolul. Tot acum, Spânul isi dezvaluie identitatea, strigându-si, spre adâncuri, numele esential: "Chima raului pe malul pâraului!".

c) Motivul depasirii probelor initiatice are cea mai lunga desfasurare epica (de la sosirea lui Harap-Alb la curtea imparatului Verde si pâna la sfârsitul actiunii). Este un fragment unitar, cu toate ca fiecare proba constituie o "micro-nuvela" care poate fi analizata separat; "Unitatea epica a scrierii rezida in inefabila fuziune dintre partitura realist-stranie, de o parte, si partitura miraculos-fabuloasa, de alta parte" (N. Ciobanu).

Având un caracter ezoteric (prin folosirea numarului trei), probele sunt necesare pentru ca Harap-Alb sa dobândeasca rolul de erou civilizator: salatile (luate din Gradina Ursului) si pielea Cerbului "solomonit" vor constitui, la modul simbolic, implinirea celor trei regnuri ale lumii (vegetal, animal si mineral), realizând astfel intregul. Ultima proba (aducerea fetei imparatului Ros) va instaura in aceasta lume reintregita, pacea (prin uciderea diavolului) si armonia (prin savârsirea nuntii).

---

Tag-uri: povestea lui harap-alb, motive narative, structura

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 January '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---