Statistics:
Visits: 10,587 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
3.7
Fame Riser
|
|||||||||||
Enigma Otiliei - structura romanului
Q: | Intreaba despre Enigma Otiliei - structura romanului |
Romanul, alcatuit din 20 de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor : destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica.
Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima, care, ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutuorele lui Costache Giurgiuveanu si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia. Autorul acorda interes si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a societatii citadine.
Succesiunea secventelr narative este redata prin inlantuire (respectarea crnologiei faptelor) completata prin i nsertia unor micronaratiuni in structura romanului. Unele secvente narative se realizeaza scenic (de exemplu, capitolele I si XVIII), prin dispunerea personajelor, prin spontaneitatea dialogului sau elocventa discursului, natura gesturilor si a vestimentatiei, ca in didascalii. Dialogul confera veridicitate si concentrare epica. In proza realista, descrierea spatiilor (strada, arhitectura, decorul interior-camera) si a vestimentatiei sustine impresia de univers autentic (mimesis) iar prin observatie si notarea detaliului semnificativ devine mijloc de conturare a caracterelor.
Imaginea Baraganului este redata intr-o descriere de tip romantic : proiectia realitatii in plan fantastic. Grandiosul, colosalul, teribilul trecut in fabulos prin tulburatoare asociatii livresti trimit la poetul Calinescu.
Formula balzaciana este aplicata si in cazul constructiei romanului. Asa cum am mai spus, in structura romanului se recunoaste prezenta unei instante superioare, omniprezente, care a conceput intregul plan al operei sale; astfel, opera are caracter inchis, rotund, existand o simetrie intre incipit si final (descrierea strazii si a casei lui mos Costache din perspectiva lui Felix, in momente diferite ale existentei sale). Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog.
Rolul incipitului este unul foarte important in romanul realist : acum se fixeaza veridic cadrul temporal (intr-o seara la inceputul lui iulie 1909) si spatiul-casa lui mos Costache. Ratiunile epicului includ insa si alte spatii, astfel ca se patrunde in locuinta familiei tulea, in casa lui Leunida Pascalopol, la mosia acestuia din Baragan, in casa Georgetei sau a lui Stanica Ratiu).
Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima, care, ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutuorele lui Costache Giurgiuveanu si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia. Autorul acorda interes si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a societatii citadine.
Succesiunea secventelr narative este redata prin inlantuire (respectarea crnologiei faptelor) completata prin i nsertia unor micronaratiuni in structura romanului. Unele secvente narative se realizeaza scenic (de exemplu, capitolele I si XVIII), prin dispunerea personajelor, prin spontaneitatea dialogului sau elocventa discursului, natura gesturilor si a vestimentatiei, ca in didascalii. Dialogul confera veridicitate si concentrare epica. In proza realista, descrierea spatiilor (strada, arhitectura, decorul interior-camera) si a vestimentatiei sustine impresia de univers autentic (mimesis) iar prin observatie si notarea detaliului semnificativ devine mijloc de conturare a caracterelor.
Imaginea Baraganului este redata intr-o descriere de tip romantic : proiectia realitatii in plan fantastic. Grandiosul, colosalul, teribilul trecut in fabulos prin tulburatoare asociatii livresti trimit la poetul Calinescu.
Formula balzaciana este aplicata si in cazul constructiei romanului. Asa cum am mai spus, in structura romanului se recunoaste prezenta unei instante superioare, omniprezente, care a conceput intregul plan al operei sale; astfel, opera are caracter inchis, rotund, existand o simetrie intre incipit si final (descrierea strazii si a casei lui mos Costache din perspectiva lui Felix, in momente diferite ale existentei sale). Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog.
Rolul incipitului este unul foarte important in romanul realist : acum se fixeaza veridic cadrul temporal (intr-o seara la inceputul lui iulie 1909) si spatiul-casa lui mos Costache. Ratiunile epicului includ insa si alte spatii, astfel ca se patrunde in locuinta familiei tulea, in casa lui Leunida Pascalopol, la mosia acestuia din Baragan, in casa Georgetei sau a lui Stanica Ratiu).
Tag-uri: roman, structura, enigma otiliei |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :