Neavand băieţi în nici una din cele trei căsătorii ale sale (cu Claudia, fiica lui Marcus Antonius, cu Scribonia şi cu Livia Drusilla), Octavianus fu tulburat în ultimii ani de domnie de problema succesiunii, ceea ce demonstra, o dată mai mult, caracterul monarhic al formei puterii ce-o instaurase.

Adoptă, atunci, pe fiii ginerelui său, Agrippa (căsătorit cu Iulia, fiica sa), declarat şi el coimperator şi succesor, dar şi acesta şi fiii săi (Gaius şi Lucius Caesar) muriră înaintea lui Octavianus.

Din numeroşii moştenitori pe care Octavianus ii adoptă, caştigă tronul fiul său vitreg mai mare (fiul celei de-a treia soţii a lui Octavianus, Livia Drusilla, din căsătoria anterioară a acesteia), Tib erius Iulius Caesar.

Pentru a-i întări dreptul de succesiune, Octavianus îl căsătoreşte pe Tiberius cu fiica sa Iulia, rămasă a doua oară văduvă (prima oară după moartea lui Octavianus Marcellus, nepot al împăratului, şi a doua oară după moartea lui Agrippa), Si înfiază (în 4 e.n.) şi îl asociază la domnie (în 13 e.n.).

In acest fel au fost puse bazele dinastiei iulio-claudice. în această dinastie mai intră: Tiberius Iulius Caesar, anii 14-37, Caligula Iulius Caesar Germanicus, anii 37 - 41, Titus Claudius Nero Drusus Germanicus, anii 41 - 54 (prima numire de împărat de către garda pretoriană), Nero (Titus Claudius Drusus Germanicus Caesar, primul împărat ridicat în urma unei conspiraţii de gineceu: Claudius este asasinat de soţia sa Agrippina), anii 54-68; sinuciderea lui Nero pune capăt primei dinastii din istoria Romei. A doua dinastie, a Flavilor, după un interval de un an şi jumătate de la prima, în care se perindă ca împăraţi Galba (iunie 68 - ianuarie 69), Otho (ianuarie 69 - aprilie 69), Aulus Vitellius (proclamat împărat tot în ianuarie 69 de legiunile din Germania Superioară şi mort în decembrie 69), este întemeiată de T. Flavius Vespasianus, proclamat împărat de legiunile din Orient şi aflat pe tron de la 20 decembrie 69 pană în anul 79, cand îl urmează fiul său, Titus (între 79-81), apoi fratele acestuia, Titus Flavius Domitianus (între 81-96), ultimul din dinastie.

Murind (la 19 august, anul 14, în palatul din Nola, Campania), Octavianus a avut momentul de sinceritate al marii treceri şi care, mai bine decit orice caracterizare, îi defineşte personalitatea. Considerandu-şi viaţa ca un rol pe scenă, a spus: „Dacă piesa v-a plăcut, aplaudaţi şi cu toţii conduceţi-mă!"

---

Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 09 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---