Un curaj ieşit din comun, rezultat al concepţiei lor despre nemurire, îi făcea să atace fără teamă, dispreţuind viaţa („paratissimi ad mortem", adică pregătiţi întru totul de a intra în moarte), ceea ce înspăimanta duşmanul. Astfel, într-atat de năpraznică a fost izbirea asupra greoilor, încat, după 150 de ani (în 95 e.n.), Dion Chrysostomos, vizitand Olbia, mărturiseşte că impresionantele ziduri ale cetăţii şi însuşi oraşul mai purtau încă semnele distrugerii din vremea lui Burebista.

Il vedem, de asemenea, pe Burebista, în 40- 44 î.e.n., cand legiunile romane pregătite contra părţilor erau aproape gata să porneasca, prin ricoşeul dac, organizand şi fo rtificand cu înţeleapta prevedere puternice cetăţi în interior, capabile a face fata tăvălugului legionarilor lui Caesar.

Intre acestea se distinge complexul din Munţii Orăştiei, reşedinţa acestui stat, Sarmizegetusa Regia, cea mai impresionantă lucrare de acest fel din lumea „barbară", comparabilă, cel puţin din punctul de vedere al cantităţii materialului folosit - piatra cioplită -, cu marile piramide egiptene. Pentru fortificarea acestei suprafeţe extraordinar de întinse, de circa 200 km s-au folosit milioane de blocuri de piatră, aduse de la zeci de kilometri depărtare, care au fost încorporate în ziduri impresionante, cu înălţimi între 5-10 m şi late de 3 m. Pentru a ne forma o imagine cat de cat apropiată despre reşedinţa fortificată de Burebista, este suficient să spunem că graul din depozitul cetăţii centrale (aceasta era apărată, mai întai, de un sistem de alte cetăţi - Costeşti, Blidarii, Piatra Roşie, Căpalna, Varful lui Hulpe, Baniţa -, ce închideau drumurile spre Sarmizegetusa), de fapt numai partea care a fost carbonizată în războiul ulterior cu romanii , este şi astăzi de proporţiile unui deal.

Războiul cu romanii n-a mai avut loc în timpul lui Burebista, deoarece principalul său plănuitor, Caesar, a fost ucis în 15 martie 44 î.e.n. în aceeaşi vreme, un complot al nobililor daci răstoarnă pe Burebista. Lunga sa domnie, de aproape patru decenii, a lăsat urme adinei în societatea geto-dacă. Idee a de stat, experienţa organizării statale doblndită sub conducerea sa s-au înrădăcinat atat de puternic, încat destrămarea statului lui Burebista s-a făcut temporar, dar tot sub formă de state, îndeajuns de tari, încat Octavianus Augustus, primul dintre împăraţii romani, şi încă unul în vremea căruia imperiul a atins una din culmile puterii, să dorească o apropiere cu unul dintre regii daci, Cotiso-Coson, căutand să-şi mărite fiica, pe Iulia, cu acesta şi să se căsătorească cu fiica lui Cotiso.

Tot aşa, puterea de stat a geto-dacilor după Burebista a fost suficient de mare pentru a-l face pe Iordanes să o menţioneze nu numai în vremea lui Deceneu, ci şi a urmaşului acestuia, Comosicus, devenit rege şi preot suprem. într-atat de solidă a devenit tradiţiaorganizării statale la daci prin strădania lui Burobis încat, un secol şi jumătate mai tarziu, regatul geto-daci refăcut în mare parte de Decebal, un alt erou al Antichită a pus în cumpănă prestigiul Imperiului roman aflat la apogeu.

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 29 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---