Statistics:
Visits: 1,944 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Marcus Ulpius Nerva Traianus, cel mai de seama dintre imparatii Romei
Q: | Intreaba despre Referat: Marcus Ulpius Nerva Traianus, cel mai de seama dintre imparatii Romei |
„Pentru fericirea senatului, a poporului roman şi a mea însumi, adopt pe Marcus Ulpius Nerva Traianus." Cu aceste cuvinte, strigate de pe Capitoliu ca să audă întreaga Romă, bătranul Marcus Cocceius Nerva introducea in istorie, la 27 octombrie 97, pe cel mai reprezentativ dintre Antonini1 şi, totodată, pe unul dintre cei mai de seamă, dacă nu chiar cel mai de seamă, dintre împăraţii Romei. Impresia lăsată de el în epocă a fost atat de puternică încat la înmanarea însemnelor puterii, urmaşii săi pe tronul Romei erau îndemnaţi cu urarea: Felicior Augusto, meilor Traiano (Să fii mai fericit decat August şi mai bun decat Traian).
De un calm desăvarşit, avind liniştea interioară a filoso fului, ceea ce era cel puţin ciudat pentru unul care şi-a petrecut tinereţea pe campurile de luptă (în Orient, în casa militară a tatălui său), de o simplitate spartană, neiubind luxul, ceea ce contrasta cu ceilalţi provinciali căpătuiţi - se născuse, la 18 septembrie 53, în municipiul ltalica, din Hispania, tatăl fiind cetăţean roman, dar mama o iberică -, Traian a întruchipat tipul desăvarşit al romanului,aşa cum îl păstrau în memorie istoria şi legenda.
Administrator înţelept şi politician capabil, Traian a fost înainte de toate un soldat înnăscut - era, dealtfel, şi dotat, posedand o statură atletică şi o robusteţe ieşită din comun - şi un comandant ce stăpanea cu deosebită fineţe arta bătăliei şi a războiului. Adăugind că împărţea cu soldaţii greutăţile campaniei, că dispreţuia violenţa şi că dreptatea se afla la mare cinste în tot ceea ce întreprindea, se poate înţelege popularitatea sa între soldaţi şi în popor, care-l venerau, sentiment cu care nici unul dintre ceilalţi împăraţi ai Romei nu a fost înconjurat de mulţime. Soţia sa, Pompeia Plotina, fiica unui necunoscut în viaţa publică a Romei (Lucius Pompeius), era tot atat de modestă ca şi el (de fapt, ca şi la Traian, era vorba de un orgoliu „cenzurat", ce lăsa impresia de modestie), avand înţelepciunea de a-şi conserva modestia şi cand ajunse prima dintre matroanele imperiului.
Ascendentul câştigat de tatăl lui Traian (purta acelaşi nume: Marcus Ulpius Traianus) în viaţa publică romană îl va feri de răutăţi în epoca de formare (Traianus Pater, capabil ca militar şi administrator, protejat de Seneca (hispan şi acesta), ajunge guvernator al provinciei Baetica, comandant de legiune la Ierusalim, consul (anul 69) şi guvernator al Siriei (anul 79). Vespasianus îl va preţui în aşa măsură încat va permite consacrarea sa ca divin (divus), pană atunci unicul dintre cei ce nu făceau parte din casa împăratului căruia i se făcu o atare mărire; mai mult, emisiuni monetare avand în efigie „Divus Traianus Pater" îl vor cinsti pe bătranul soldat).
Tribun militar în Siria, timp de zece ani, mărşăluind sub soarele dogoritor asiatic alături de soldaţii tatălui său ori asudand alături de ei la amenajarea drumurilor şi construirea fortificaţiilor, Traian va ajunge în armata de pe Rin pe deplin format ca soldat şi comandant. Se desprinde, fără plăcere, de viaţa de tabără, pentru a-şi îndeplini, la Roma, în vremea lui Domitianus (81-96), obligaţiile în viaţa civilă, etapă nu lipsită de pericole, dată fiind opoziţia din ce în ce mai ascuţită dintre împărat şi senat. Cu toate că a reuşit să se descurce în hăţişurile vieţii publice a Romei, răsuflă uşurat cand primi comanda unei legiuni în Hispania (a VII-a Gemina), unde deveni apoi şi guvernator imperial.
Conformist prin educaţie, Traian ascultă de ordinele Romei şi, cu toate că nu-l preţuia pe Domitianus, practic învins în războiul cu regatul geto-dac al lui Decebal din 86-89 şi care adusese la ruină economia şi vistieria imperiului prin costisitoare spectacole şi daruri exorbitante făcute armatei, intervine la Rin, printr-un transfer ultrarapid al Legiunii I Adiutrix, înăbuşind răscoala trupelor de acolo, care-1 proclamaseră împărat pe legatul Germaniei Superioare, Lucius Antonius Saturninus (anul 89). Ceea ce îi aduce ridicarea în scaunul consular (anul 91), funcţie dealtfel simbolică, cu puteri extrem de reduse din moment ce guvernarea republicană fusese înlocuită, de multă vreme, de formula principatului.
De un calm desăvarşit, avind liniştea interioară a filoso fului, ceea ce era cel puţin ciudat pentru unul care şi-a petrecut tinereţea pe campurile de luptă (în Orient, în casa militară a tatălui său), de o simplitate spartană, neiubind luxul, ceea ce contrasta cu ceilalţi provinciali căpătuiţi - se născuse, la 18 septembrie 53, în municipiul ltalica, din Hispania, tatăl fiind cetăţean roman, dar mama o iberică -, Traian a întruchipat tipul desăvarşit al romanului,aşa cum îl păstrau în memorie istoria şi legenda.
Administrator înţelept şi politician capabil, Traian a fost înainte de toate un soldat înnăscut - era, dealtfel, şi dotat, posedand o statură atletică şi o robusteţe ieşită din comun - şi un comandant ce stăpanea cu deosebită fineţe arta bătăliei şi a războiului. Adăugind că împărţea cu soldaţii greutăţile campaniei, că dispreţuia violenţa şi că dreptatea se afla la mare cinste în tot ceea ce întreprindea, se poate înţelege popularitatea sa între soldaţi şi în popor, care-l venerau, sentiment cu care nici unul dintre ceilalţi împăraţi ai Romei nu a fost înconjurat de mulţime. Soţia sa, Pompeia Plotina, fiica unui necunoscut în viaţa publică a Romei (Lucius Pompeius), era tot atat de modestă ca şi el (de fapt, ca şi la Traian, era vorba de un orgoliu „cenzurat", ce lăsa impresia de modestie), avand înţelepciunea de a-şi conserva modestia şi cand ajunse prima dintre matroanele imperiului.
Ascendentul câştigat de tatăl lui Traian (purta acelaşi nume: Marcus Ulpius Traianus) în viaţa publică romană îl va feri de răutăţi în epoca de formare (Traianus Pater, capabil ca militar şi administrator, protejat de Seneca (hispan şi acesta), ajunge guvernator al provinciei Baetica, comandant de legiune la Ierusalim, consul (anul 69) şi guvernator al Siriei (anul 79). Vespasianus îl va preţui în aşa măsură încat va permite consacrarea sa ca divin (divus), pană atunci unicul dintre cei ce nu făceau parte din casa împăratului căruia i se făcu o atare mărire; mai mult, emisiuni monetare avand în efigie „Divus Traianus Pater" îl vor cinsti pe bătranul soldat).
Tribun militar în Siria, timp de zece ani, mărşăluind sub soarele dogoritor asiatic alături de soldaţii tatălui său ori asudand alături de ei la amenajarea drumurilor şi construirea fortificaţiilor, Traian va ajunge în armata de pe Rin pe deplin format ca soldat şi comandant. Se desprinde, fără plăcere, de viaţa de tabără, pentru a-şi îndeplini, la Roma, în vremea lui Domitianus (81-96), obligaţiile în viaţa civilă, etapă nu lipsită de pericole, dată fiind opoziţia din ce în ce mai ascuţită dintre împărat şi senat. Cu toate că a reuşit să se descurce în hăţişurile vieţii publice a Romei, răsuflă uşurat cand primi comanda unei legiuni în Hispania (a VII-a Gemina), unde deveni apoi şi guvernator imperial.
Conformist prin educaţie, Traian ascultă de ordinele Romei şi, cu toate că nu-l preţuia pe Domitianus, practic învins în războiul cu regatul geto-dac al lui Decebal din 86-89 şi care adusese la ruină economia şi vistieria imperiului prin costisitoare spectacole şi daruri exorbitante făcute armatei, intervine la Rin, printr-un transfer ultrarapid al Legiunii I Adiutrix, înăbuşind răscoala trupelor de acolo, care-1 proclamaseră împărat pe legatul Germaniei Superioare, Lucius Antonius Saturninus (anul 89). Ceea ce îi aduce ridicarea în scaunul consular (anul 91), funcţie dealtfel simbolică, cu puteri extrem de reduse din moment ce guvernarea republicană fusese înlocuită, de multă vreme, de formula principatului.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 April '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :