Statistics:
Visits: 2,516 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Marcus Furius Camillus
Q: | Intreaba despre Marcus Furius Camillus |
La aproape douăzeci de kilometri de Roma, pe Cremera, un afluent al Tibrului, după un asediu pe care romanii il desfăşuraseră timp de 10 ani, dictatorul Marcus Furius Camillus văzu, în fine, oraşul infrant. Era în anul 396 î.e.n. Primele semne de cedare apăruseră mai demult, cand unii dintre etruscii asediaţi încercaseră sa strecoare prin rindurile legiunilor romane, fie pentru a se salva, fie pentru a solicita ajutor. Dar, indiferent de reusita sau eşecul unor astfel de încercări, soarta oraşului Veii, cum se numea bogatul stat-cetate etrsuc era pecetluită. Deoarece de caţiva ani, de prin 400 î.e.n., invazia celţilor (galaţi, In conştiinţa istorică greacă, gali în cea romană) distrusese oraşele et
Iar în Italia centrală, amficţionia etrusca din Etruria, din care făcea parte şi Veii, ea una dintre cele mai puternice cetăţi ale confederaţiei etruriene si duşmană de moarte a Romei, era slăbită şi chiar redusă de războaiele pe care le purtase fie cu Liga oraşelor latine, fie cu unul sau altul dintre oraşele-state ale ligii. Între acestea, cu vizibile aspiraţii la hegemonie, se detaşa Roma,oraşul-republică, care, chiar slăbit iniţial după alungarea,în 509 î.e.n., a ultimului său rege, etruscul Tarquinins (ceea ce, în fapt, a dus la îndepărtarea dominaţiei etruscilor asupra Romei, populaţie cu o civilizaţie şi cultură materială mult superioară romanilor din epocă), îşi caştigase, de-a lungul unui secol, atributele unei puternice republici aristocratice sclavagiste. Iniţial condusă de doi pretori, numiţi apoi consuli (Collatinus şi Brutus, cei ce conduseseră răscoala împotriva ultimului rege etrusc), republica şi-a modificat treptat structurile conducerii.
Pe plan extern, statul republican îşi descinde relaţiile extraitalice (primul tratat, de stabilire a sferelor de activitate comercială maritimă, cu Catargina,în 509 î.e.n.) şi începe să-şi consolideze poziţia în Peninsulă,mai lntai în Latium. Bucurandu-se, prin plasarea în marginea Latiumului, de neatenţia celorlalte oraşe-state din Latium,constituite într-o confederaţie, Roma a avut o autonomie „naturală" chiar şi ca membru al Confederaţiei latine.
Un război victorios (498 - 493 î.e.n., după istoriile romane antice, dar pe care istoriografia modernă îl consideră mai aproape de mijlocul secolului) cu Confederaţia sau Liga Latină, în care s-au distins Postumius Albuş (comandantul roman care a învins în 496 î.e.n. la lacul Regillus) şi Spurius Cassius (consulul roman care obţine „foedus Cassianum", tratatul cu latinii, prin care Roma primeşte comanda armatelor confederatiei aduce Republicii romane o poziţie dominantă în Latium. Evoluţia determinantă a avut loc, însă, pe plan intern. Instituţiile republicane, conei-varea şi dezvoltarea Irr cu fermitato - fenomen ce s-a întins pinâ prin secolul al III-lea î.e.n. - au permis o întărire treptată a statului, democraţia de acest tip dovedindu-şi în epocă superioritatea. Că în fruntea armatei romane (şi chiar a republicii) în războiul contra Veii se afla dictatorul Camiilus nu punea, nici măcur pentru o clipă, semnul îndoielii cu privire la soarta instituţiilor republicane.
rusce de la nord de Apenini, din bazinul Radului. Unele cetăţi-state etrusce au opus o darză rezistenţă bălţilor, cum a fost Felsina, cucerită abia în 350 î.e.n. Galii se fixară aici temeinic, fapt ce va determina un nou nume al regiunii: Galia Cisalpină.
Iar în Italia centrală, amficţionia etrusca din Etruria, din care făcea parte şi Veii, ea una dintre cele mai puternice cetăţi ale confederaţiei etruriene si duşmană de moarte a Romei, era slăbită şi chiar redusă de războaiele pe care le purtase fie cu Liga oraşelor latine, fie cu unul sau altul dintre oraşele-state ale ligii. Între acestea, cu vizibile aspiraţii la hegemonie, se detaşa Roma,oraşul-republică, care, chiar slăbit iniţial după alungarea,în 509 î.e.n., a ultimului său rege, etruscul Tarquinins (ceea ce, în fapt, a dus la îndepărtarea dominaţiei etruscilor asupra Romei, populaţie cu o civilizaţie şi cultură materială mult superioară romanilor din epocă), îşi caştigase, de-a lungul unui secol, atributele unei puternice republici aristocratice sclavagiste. Iniţial condusă de doi pretori, numiţi apoi consuli (Collatinus şi Brutus, cei ce conduseseră răscoala împotriva ultimului rege etrusc), republica şi-a modificat treptat structurile conducerii.
Pe plan extern, statul republican îşi descinde relaţiile extraitalice (primul tratat, de stabilire a sferelor de activitate comercială maritimă, cu Catargina,în 509 î.e.n.) şi începe să-şi consolideze poziţia în Peninsulă,mai lntai în Latium. Bucurandu-se, prin plasarea în marginea Latiumului, de neatenţia celorlalte oraşe-state din Latium,constituite într-o confederaţie, Roma a avut o autonomie „naturală" chiar şi ca membru al Confederaţiei latine.
Un război victorios (498 - 493 î.e.n., după istoriile romane antice, dar pe care istoriografia modernă îl consideră mai aproape de mijlocul secolului) cu Confederaţia sau Liga Latină, în care s-au distins Postumius Albuş (comandantul roman care a învins în 496 î.e.n. la lacul Regillus) şi Spurius Cassius (consulul roman care obţine „foedus Cassianum", tratatul cu latinii, prin care Roma primeşte comanda armatelor confederatiei aduce Republicii romane o poziţie dominantă în Latium. Evoluţia determinantă a avut loc, însă, pe plan intern. Instituţiile republicane, conei-varea şi dezvoltarea Irr cu fermitato - fenomen ce s-a întins pinâ prin secolul al III-lea î.e.n. - au permis o întărire treptată a statului, democraţia de acest tip dovedindu-şi în epocă superioritatea. Că în fruntea armatei romane (şi chiar a republicii) în războiul contra Veii se afla dictatorul Camiilus nu punea, nici măcur pentru o clipă, semnul îndoielii cu privire la soarta instituţiilor republicane.
Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati |
- Familia Lui Andi Moisescu (6084 visits)
- Faima - Avantaje si Dezavantaje (5259 visits)
- Relatia Veronicai Micle cu Mihai Eminescu (5166 visits)
- Familia Lui Mihai Eminescu (4660 visits)
- Copilaria Lui Andi Moisescu (3688 visits)
- Reformele lui Constantin cel Mare (3196 visits)
- Faraonul egiptean Keops (2997 visits)
- Viata lui Florin Salam (2955 visits)
- Fascinanta Copilarie A Lui Cabral Ibacka (2911 visits)
- Familia Ruxandrei Hurezeanu (2884 visits)
- Clistene, reformatorul grec (2674 visits)
- Pompei, Crassus si Caesar-primul triumvirat roman (2657 visits)
- Viata Sentimentala A Lui Nicolae Guta (2466 visits)
- Reforma militara a lui Caius Marius (2454 visits)
- Catalin Maruta: Biografie Si Cariera (2377 visits)
- Madalina Manole Ducea O Viata Fericita
- Evolutia Cantaretei Madalina Manole
- Sfarsitul vietii lui Tiberius Sempronius Gracchus
- Drumul Keirei Knightley catre succes
- Hiram I, conducatorul fenicienilor
- Filip al II-lea Macedoneanul si Razboiul Sacru
- Bataliile purtate de Filip al II-lea Macedoneanul
- Madalina Manole Ducea O Viata Fericita
- Evolutia Cantaretei Madalina Manole
- Sfarsitul vietii lui Tiberius Sempronius Gracchus
- Drumul Keirei Knightley catre succes
- Hiram I, conducatorul fenicienilor
- Filip al II-lea Macedoneanul si Razboiul Sacru
- Bataliile purtate de Filip al II-lea Macedoneanul
Categorie: Celebritati - ( Celebritati - Archiva)
Data Adaugarii: 30 October '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :