Statistics:
Visits: 958 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Otravirile savarsite in lumea romana a secolului XV
Q: | Intreaba despre Otravirile savarsite in lumea romana a secolului XV |
Familia Borgia a rămas în istorie datorita unei triste celebrităţi. Pentru a afla cel puţin în parte tainele care au învăluit viaţa acestei familii, este necesar să cunoaştem violenţa moravurilor din acea epocă şi a Romei de la începutul secolului al XV-lea.
Otrava constituia un argument folosit curent în politică ; se făcea uz de ea în orice ocazie şi în special spre a se evita sau a rezolva anumite situaţii. Există autori, care explică acest procedeu prin faptul că unii politicieni ai timpului nu puteau să recurgă la forţa armată, deoarece ar fi implicat cheltuieli enorme legate de dotarea şi întreţinerea soldaţilor.
Era o perioadă" în care viaţa omenească nu avea nici o v aloare ; suprimarea ei era considerată ca un mijloc pentru a atinge cutare sau cutare scop, iar nu ca o crimă abominabilă. Existau ucigaşi profesionişti cunoscuţi care, în schimbul unei sume de bani, nu pregetau să omoare pe cei care le erau indicaţi. In Roma, sub dominaţia familiei Borgia, viaţa unui om nu preţuia mare lucru. Cei mari, cand doreau să se debaraseze de un rival şi în acelaşi timp nu voiau să se expună sau să-şi compromită oamenii din anturaj, apelau la profesioniştii crimei. Arma preferată a acestora era otrava. S-a întrebuinţat în această epocă metodele cele mai ingenioase de ucidere, de la piersica otrăvită, pană la cuţitul otrăvit numai pe o parte a lamei, cu care se tăia un măr în două jumătăţi, dintre care una era otrăvită şi cealaltă nu.
Un nobil, pe nume Savelli, poseda o cheie cu care otrăvea pe acei pe care vroia să-i omoare. Corpul cheii dispunea de un ac imperceptibil înmuiat în otravă. Iată cum proceda Savelli : aşezat la masa de lucru, acesta ruga pe persoana în cauză, dandu-i cheia, să-i aducă din cutare dulap o hartie oarecare. Nefuneţionand bine broasca, victima o forţa, strangand în acelaşi timp cheia în mină, şi in urma acestui fapt, primea o înţepătură superficială, ea adesea trecea neobservată, dar după cel mult 24 de ore de la această întamplare, cel în cauză îşi dădea sfirtătel.
Un procedeu similar a fost folosit şi de papa Alexand u al Vl-lea, cheia fiind înlocuită cu o cruce care avea un ât otrăvit ; istoria consemnează că în acest mod şi-a ucis una din amantele sale, care se dovedise, la un moment dat, a ii stânjenitoare.
Prinţul de Salerno - scriu istoricii - vrand să-l suprime pe cardinalul d'Argon a făcut uz de o otravă ,,en vogue" : venenum attermnatum. într-una din zile, etnd prinţul lua masa cu cardinalul, folosindu-se de o clipă de neatenţie a acestuia, i-a strecurat în cupa cu vin conţinutul unei fiole cu faimoasa otravă. După ce cardinalul dArgon îşi bău vinul, prinţul de Salerno, sigur de el. îi prezise : „Vei muri în cateva zile, pentru că tatăl tău a voit să ne răpună". Cardinalul d'Argon şi-a aflat sfar-şitul în răstimpul prezis, puterile părăsindu-l pe nesimţite. A avut parte totuşi de o moarte uşoară, căci după cutii vom vedea, majoritatea otrăvurilor folosite în acea vreme acţionau în mod violent.
însuşi papa Alexandru al Vl-lea a fost ţinta a numeroase încercări de otrăvire. Printre altele, se citează cazul scrisorii pe care i-a trimis-o Catherina Riario. Prevăzător, papa nu a desfăcut plicul ; dacă ar fi făcut-o, gestul l-ar fi costat viaţa.
Un alt exemplu cunoscut este cel al lui Alfons del Grande. Acesta fu sfătuit de medicul său să nu citească cartea scrisă de Tit-Liviu, pe care i-o oferise în dar Como de Medicis. Sistemul era simplu : foile cărţii erau îmbibate cu o pudră extrem de otrăvitoare.într-un cuvant, crima veghea la orice pas, iar mijloacele folosite întreceau orice imaginaţie.
Caţiva mercenari de mare anvergură făceau chiar paradă de faptele lor : Braccio de Mantone şi Tiberio Bran-dolino îşi apărau cu cinism reputaţia lor de criminali celebri ; mai mult, Werner d'Urslingen îşi fixase pe poarta casei o tăbliţă, pe care era scris sub numele său : „Inamic al cerului, al milei şi al carităţii".
Otrava constituia un argument folosit curent în politică ; se făcea uz de ea în orice ocazie şi în special spre a se evita sau a rezolva anumite situaţii. Există autori, care explică acest procedeu prin faptul că unii politicieni ai timpului nu puteau să recurgă la forţa armată, deoarece ar fi implicat cheltuieli enorme legate de dotarea şi întreţinerea soldaţilor.
Era o perioadă" în care viaţa omenească nu avea nici o v aloare ; suprimarea ei era considerată ca un mijloc pentru a atinge cutare sau cutare scop, iar nu ca o crimă abominabilă. Existau ucigaşi profesionişti cunoscuţi care, în schimbul unei sume de bani, nu pregetau să omoare pe cei care le erau indicaţi. In Roma, sub dominaţia familiei Borgia, viaţa unui om nu preţuia mare lucru. Cei mari, cand doreau să se debaraseze de un rival şi în acelaşi timp nu voiau să se expună sau să-şi compromită oamenii din anturaj, apelau la profesioniştii crimei. Arma preferată a acestora era otrava. S-a întrebuinţat în această epocă metodele cele mai ingenioase de ucidere, de la piersica otrăvită, pană la cuţitul otrăvit numai pe o parte a lamei, cu care se tăia un măr în două jumătăţi, dintre care una era otrăvită şi cealaltă nu.
Un nobil, pe nume Savelli, poseda o cheie cu care otrăvea pe acei pe care vroia să-i omoare. Corpul cheii dispunea de un ac imperceptibil înmuiat în otravă. Iată cum proceda Savelli : aşezat la masa de lucru, acesta ruga pe persoana în cauză, dandu-i cheia, să-i aducă din cutare dulap o hartie oarecare. Nefuneţionand bine broasca, victima o forţa, strangand în acelaşi timp cheia în mină, şi in urma acestui fapt, primea o înţepătură superficială, ea adesea trecea neobservată, dar după cel mult 24 de ore de la această întamplare, cel în cauză îşi dădea sfirtătel.
Un procedeu similar a fost folosit şi de papa Alexand u al Vl-lea, cheia fiind înlocuită cu o cruce care avea un ât otrăvit ; istoria consemnează că în acest mod şi-a ucis una din amantele sale, care se dovedise, la un moment dat, a ii stânjenitoare.
Prinţul de Salerno - scriu istoricii - vrand să-l suprime pe cardinalul d'Argon a făcut uz de o otravă ,,en vogue" : venenum attermnatum. într-una din zile, etnd prinţul lua masa cu cardinalul, folosindu-se de o clipă de neatenţie a acestuia, i-a strecurat în cupa cu vin conţinutul unei fiole cu faimoasa otravă. După ce cardinalul dArgon îşi bău vinul, prinţul de Salerno, sigur de el. îi prezise : „Vei muri în cateva zile, pentru că tatăl tău a voit să ne răpună". Cardinalul d'Argon şi-a aflat sfar-şitul în răstimpul prezis, puterile părăsindu-l pe nesimţite. A avut parte totuşi de o moarte uşoară, căci după cutii vom vedea, majoritatea otrăvurilor folosite în acea vreme acţionau în mod violent.
însuşi papa Alexandru al Vl-lea a fost ţinta a numeroase încercări de otrăvire. Printre altele, se citează cazul scrisorii pe care i-a trimis-o Catherina Riario. Prevăzător, papa nu a desfăcut plicul ; dacă ar fi făcut-o, gestul l-ar fi costat viaţa.
Un alt exemplu cunoscut este cel al lui Alfons del Grande. Acesta fu sfătuit de medicul său să nu citească cartea scrisă de Tit-Liviu, pe care i-o oferise în dar Como de Medicis. Sistemul era simplu : foile cărţii erau îmbibate cu o pudră extrem de otrăvitoare.într-un cuvant, crima veghea la orice pas, iar mijloacele folosite întreceau orice imaginaţie.
Caţiva mercenari de mare anvergură făceau chiar paradă de faptele lor : Braccio de Mantone şi Tiberio Bran-dolino îşi apărau cu cinism reputaţia lor de criminali celebri ; mai mult, Werner d'Urslingen îşi fixase pe poarta casei o tăbliţă, pe care era scris sub numele său : „Inamic al cerului, al milei şi al carităţii".
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 19 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :