Pe vremea cand Ciprian Porumbescu era elev la Seminarul de Teologie, a creat prima sa opera „O Dorinta”, folosindu-se de versurile Matildei Cugler si a avut un mare succes deoarece cetatenii orasului Cernauti au indragit mult compozitia sa.

Astfel, Ciprian Porumbescu s-a preocupat de muzica si a continuat sa organizeze numeroase concerte devenind foarte repede faimos si iubit de marele sau public din Cernauti. Aici erau oameni dornici de cultura si unde de asemenea, au fost si instrumentistii faimosi din Viena pentru a sustine concerte.

In anul 1875 Ciprian Porumbescu a devenit presedintele Societatii Arboroase din Bucovina. Doi ani mai tarziu, Ciprian Porumbescu a absolvit Facultatea de Teo logie insa nu a fost preot niciodata, el avand alte preferinte, cum ar fi muzica, istoria si limba romana.
In timpul aceluiasi an, Ciprian Porumbescu alaturi de alti tineri romani, au trimis o scrisoare de condoleante primariei din Iasi pentru festivitatea de dezvelire a monumentului Mariei Tereza, iar autoritarile din Cernauti s-au declarat ofensate de acest gest hotarand ca cei implicati sa fie arestati.

Din aceste motive Ciprian Porumbescu si-a pierdut bursa castigata pentru a studia la Viena si in acelasi timp s-a imbolnavit si de o boala mostenita din familie care s-a agravat in timp. Pentru a se insanatosi, el s-a mutat la Stupca. Mai tarziu, cand starea de sanatate i-a permis, tatal sau a decis sa il trimita la studii la Viena.

La Viena, Ciprian Porumbescu s-a inscris la Facultatea de Filosofie dar si la Conservator unde a intalnit multi romani ce studiau acolo. La Viena, Ciprian Porumbescu a studiat muzica sub indrumarea stricta a renumitilor Anton Brickner si Franz Krenn. Din pasiune pentru muzica si mai ales dornic de cunoastere, Ciprian Porumbescu participat ca spectator la concerte si spectacole de muzica sau cunoscute piese de teatru din Viena.

Tot la Viena, Ciprian Porumbescu s-a specializat in muzica si a inceput sa compuna diverse piese care l-au facut cunoscut. Toata lumea il cunoaste drept compozitorul pieselor “Pe-al nostru steag e scris Unire”, “Trei Culori”, „Rapsodia romana pentru orchestra”, „Serenada”, „Altarul Manastirii Putna”, „Inima de roman”, „Gaudeamus Igitur” si „Oda ostasilor romani”. Tot in operele sale mai apar faimoasele hore: “Hora de la Stupca", "Hora Brasovului" sau "Hora Prahovei".

---

Tag-uri: viena, filosofie, compozitor

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 29 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---