Statistics:
Visits: 1,422 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Natura si folclorul- taramuri ale universului mitic exprimat in variate forme concrete si spirituale
Q: | Intreaba despre Natura si folclorul- taramuri ale universului mitic exprimat in variate forme concrete si spirituale |
Eminescu se autodefineste ca fiind "sorbit de popor" si predestinat de a putea trezi la viata spiritualitatea romaneasca autentica, din care si el s-a nascut: "nu ne-am trezi noi, s-au trezit secolii din urma noastra si ne-au scuturat din somn".
Interesul lui Eminescu pentru creatia populara copilaria petrecuta la Ipotesti, cand "fiind baiat, paduri cutreieram", poetul insusi fiind un pasionat culegator de folclor. Periglinarile prin tara cu trupa de actori, din Moldova, in Transilvania, pana la Blaj ii satisfac lui Eminescu setea de a auzi chiar de la rapsozii populari, balade ,legende, doine si de a-si hrani sufletul cu aceste "nestemate".
Indirect, Eminescu intra in relatie cu folclorul romanesc studiind opera lui Hasdeu sau citind culegerile de creatii populare, in special pe cea alcatuita de Vasile Alecsandri. Mihai Eminescu valorifica in poezia sa creatiile folclorice prin teme, motive, personaje mitologice, mituri populare, limbaj, innobilandu-le cu idei filozofice, cu noi semnificatii: "Calin(file din poveste)", "Ce te legeni..", "Somnoroase pasarele", "La mijloc de codru", "Revedere", "Fat-Frumos din lacrima" si bineinteles capodopera sa "Luceafarul".
Conceputa pe doua dimensiuni: terestra si cosmica ,natura eminesciana este totdeauna cadrul fizic al omului, Spatiul gesturilor fundamentale. in lirica lui peisagistica, Eminescu nu merge pe linia lui Alecsandri, nu descrie tablouri cu valabilitatea de sine statatoare, nu face pasteluri. Natura la el are o alta functie: incadreaza si potenteaza un sentiment, o idee, o atitudine. Participarea la crearea unui spectacol poetic devine paradis in poezia erotica, personaj care face teoria spetelor vesnice "Revedere", realitate metafizica in "Mai am un singur dor". Exista o geografie eminesciana cu o configuratie solara si alta nocturna. Poetul canta codrul, izvoarele, lacul, cararile. Ochiul lui cuprinde dealul, vaile inguste si aburite, "campiile asire" sau "intunecata mare" peste care vegheaza luna, stelele, soarele, luceferii, bolta senina, unde se aud apele murmurand si florile de tei cazand in parul indragostitilor. Natura devine adesea etat d’aime(stare de suflet) pentru dorul eminescian , acre aduce prin sursele sale folclorice nota cea mai nationala a universalitatii poetului roman.
Poezia eminesciana pastreaza teme si motive populare, imbinate cu elemente de natura, adaugandu-le noi structuri epice "Calin Nebunul" sau le pastreaza innobiland creatia cu idei filozofice ("Revedere", "Ce te legeni…").
Dragostea lui Eminescu pentru folclorul romanesc este vizibila in toate poeziile lui , transpirand prin toti porii creatiei si simtirii lirice, fapt recunoscut si de exegetii straini, ca Rossa del Conte, care afirma ca "nu este putin ceea ce datoreaza gandirii orientale cultura lui Eminescu, dar cuvantul liric in care se transfigureaza lumea lui este scos din izvoarele traditiei autohtone"("Eminescu sau despre absolut"-1962).
Interesul lui Eminescu pentru creatia populara copilaria petrecuta la Ipotesti, cand "fiind baiat, paduri cutreieram", poetul insusi fiind un pasionat culegator de folclor. Periglinarile prin tara cu trupa de actori, din Moldova, in Transilvania, pana la Blaj ii satisfac lui Eminescu setea de a auzi chiar de la rapsozii populari, balade ,legende, doine si de a-si hrani sufletul cu aceste "nestemate".
Indirect, Eminescu intra in relatie cu folclorul romanesc studiind opera lui Hasdeu sau citind culegerile de creatii populare, in special pe cea alcatuita de Vasile Alecsandri. Mihai Eminescu valorifica in poezia sa creatiile folclorice prin teme, motive, personaje mitologice, mituri populare, limbaj, innobilandu-le cu idei filozofice, cu noi semnificatii: "Calin(file din poveste)", "Ce te legeni..", "Somnoroase pasarele", "La mijloc de codru", "Revedere", "Fat-Frumos din lacrima" si bineinteles capodopera sa "Luceafarul".
Conceputa pe doua dimensiuni: terestra si cosmica ,natura eminesciana este totdeauna cadrul fizic al omului, Spatiul gesturilor fundamentale. in lirica lui peisagistica, Eminescu nu merge pe linia lui Alecsandri, nu descrie tablouri cu valabilitatea de sine statatoare, nu face pasteluri. Natura la el are o alta functie: incadreaza si potenteaza un sentiment, o idee, o atitudine. Participarea la crearea unui spectacol poetic devine paradis in poezia erotica, personaj care face teoria spetelor vesnice "Revedere", realitate metafizica in "Mai am un singur dor". Exista o geografie eminesciana cu o configuratie solara si alta nocturna. Poetul canta codrul, izvoarele, lacul, cararile. Ochiul lui cuprinde dealul, vaile inguste si aburite, "campiile asire" sau "intunecata mare" peste care vegheaza luna, stelele, soarele, luceferii, bolta senina, unde se aud apele murmurand si florile de tei cazand in parul indragostitilor. Natura devine adesea etat d’aime(stare de suflet) pentru dorul eminescian , acre aduce prin sursele sale folclorice nota cea mai nationala a universalitatii poetului roman.
Poezia eminesciana pastreaza teme si motive populare, imbinate cu elemente de natura, adaugandu-le noi structuri epice "Calin Nebunul" sau le pastreaza innobiland creatia cu idei filozofice ("Revedere", "Ce te legeni…").
Dragostea lui Eminescu pentru folclorul romanesc este vizibila in toate poeziile lui , transpirand prin toti porii creatiei si simtirii lirice, fapt recunoscut si de exegetii straini, ca Rossa del Conte, care afirma ca "nu este putin ceea ce datoreaza gandirii orientale cultura lui Eminescu, dar cuvantul liric in care se transfigureaza lumea lui este scos din izvoarele traditiei autohtone"("Eminescu sau despre absolut"-1962).
Tag-uri: referat, univers mitic, natura, folclor, poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :