Statistics:
Visits: 1,548 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Poezia Tagaduiri scrisa de Lucian Blaga - comentariu
Q: | Intreaba despre Poezia Tagaduiri scrisa de Lucian Blaga - comentariu |
Poezia a fost publicata intaia oara in “Gandireaâ€, in noiembrie 1924, si republicata in Rampa la o saptamana dupa aceea. In decembrie 1926 a fost reprodusa in “Credinta†si incadrata in volumul Lauda somnului, 1929. Volumul de Poezii din 1942 a reluat-o.
Lauda somnului indulceste tonurile disperarii din volumul in marea trecere. Conotatiile somnului pornesc de la situarea constiintei in raport cu existenta individuala si cea anonima, care se contopesc una in cealalta. Somnul transfigureaza peisajul interiorizandu-l, spiritualizandu-l - inca un punct de similitudine cu eminescianismul.
Titlu sugestiv pentru etapa din care face parte - alaturi de Veac, Paradis in destramare, Cap aplecat, Fum cazut - Tagaduiri este un poem definitoriu pentru situarea in Univers a eului despartit de temeiuri. Semnele risipirii se inmultesc. Ramuri cazute de arbori, toamna, pasari cazand din inaltimi, tristetea, negarea, sfarsitul vorbesc despre o alunecare in neant. Dincolo de semnele concrete, dar compunand o alegorie a dezechilibrului universal, poemul metaforizeaza si abstractizeaza sensuri ambigue, nelinisti din care nu se poate iesi.
Arborii “cu crengi tagaduitor aplecate / fac scoarta in jurul unui launtric suspin†reconstituind metaforic ivirea si asfintirea formelor inceputului. Alunecarea in sine a Universului parasit de divinitate, alienat, devine grava istovire si ratacire a sensului primordial: “Pe toate potecile zilei / cu suras tomnatic / se rastignesc singuri / Cristosi inalti pe cruci de arinâ€. Multiplicarea ascunde sensul primejdiei de a fi pierdut Centrul. Natura e atinsa de aceasta “boala†ce marcheaza intrarea intr-un alt ev, apocaliptic. Lipsesc miscarile revolute, in forme stihiale, pe care imaginile escatologice eminesciene le desfasurau ca reveniri la starea precosmica, dar, in mijlocul lumii familiare terestre, cantate cu exaltari extatice in Poemele luminii, asemenea forme ale declinului sunt insinuari ale mortii in insasi substanta materiei locuite candva de spirit.
Ratacirea pe drumuri fara tinta inseamna “sondajul abisaluluiâ€, “cautare fara ultim raspunsâ€, instrainare de “intregul rotund departatâ€, de “corola de minuniâ€, si “tristeteaâ€, “negareaâ€, “sfarsitul†pun pecete asupra acestei reintoarceri a Cosmosului la ipostaza sa pre-conceptuala. Multiplicarea, si aici, are semnificatii in sfera compromiterii valorilor originare: multele drumuri figureaza pierderea drumului unic catre “cosmosul exemplarâ€, adica “abolirea relatieiâ€, “dereglarea ei†(Ion Pop, op. cit.). Puterile energetice ale cantecului, care altadata tineau in fiinta elementele, au pierit. O tragica nostalgie razbate in marginea aspiratiei comuniunii. Caderea in moarte e fara speranta: “niciun cantec nu ma indeamna I sa fiu inca o dataâ€.
Strain in mijlocul acestei atrofieri a spiritului si universului, eul a pierdut tocmai puterea de a se regenera, de a-si intretine focul interior: “Din sangele meu nu mai e nimeni chemat / sa-si ia inceputul trairilor, / nu, nu mai e nimeni chemat. “Dorul nemarginit†care atragea in fiinta fenomenele in poezia eminesciana are drept corespondent aceasta “chemareâ€, intruchipata de “albe fecioare†si “negre fecioareâ€, calcand pe “caile vremii†cu “pas adanc ca de soartaâ€. Lumii acesteia care a pierdut sensul existential i-au disparut tocmai resursele regenerarii: “indemnuri ceresti / sa fim inca o data, / sa fim inca de-o mie de ori, / sa fim, sa fim!â€. Cantaretul coboara in Infern cu lira stinsa de cantec si singuratatea lui e “repaos†definitiv, e “tagaduire†indurerata a esentei irepetabile a eului. Langa “ape cantatoare†eul se apara: “eu nu! Aminâ€.
Asadar, “geografia mitologica†grav alterata este reflexul degradarii spiritului rupt de esenta sa originara si de valorile mitului instaurator de lume, spirit care, problematic fiind, e atras / alienat de spatiul “mecanic†al orasului si care isi constata prabusirea interioara - efect al pierderii credintei in perfectiunea cosmosului, efect al unei aventuri a cunoasterii din care eul iese infrant sau vinovat.
Lauda somnului indulceste tonurile disperarii din volumul in marea trecere. Conotatiile somnului pornesc de la situarea constiintei in raport cu existenta individuala si cea anonima, care se contopesc una in cealalta. Somnul transfigureaza peisajul interiorizandu-l, spiritualizandu-l - inca un punct de similitudine cu eminescianismul.
Titlu sugestiv pentru etapa din care face parte - alaturi de Veac, Paradis in destramare, Cap aplecat, Fum cazut - Tagaduiri este un poem definitoriu pentru situarea in Univers a eului despartit de temeiuri. Semnele risipirii se inmultesc. Ramuri cazute de arbori, toamna, pasari cazand din inaltimi, tristetea, negarea, sfarsitul vorbesc despre o alunecare in neant. Dincolo de semnele concrete, dar compunand o alegorie a dezechilibrului universal, poemul metaforizeaza si abstractizeaza sensuri ambigue, nelinisti din care nu se poate iesi.
Arborii “cu crengi tagaduitor aplecate / fac scoarta in jurul unui launtric suspin†reconstituind metaforic ivirea si asfintirea formelor inceputului. Alunecarea in sine a Universului parasit de divinitate, alienat, devine grava istovire si ratacire a sensului primordial: “Pe toate potecile zilei / cu suras tomnatic / se rastignesc singuri / Cristosi inalti pe cruci de arinâ€. Multiplicarea ascunde sensul primejdiei de a fi pierdut Centrul. Natura e atinsa de aceasta “boala†ce marcheaza intrarea intr-un alt ev, apocaliptic. Lipsesc miscarile revolute, in forme stihiale, pe care imaginile escatologice eminesciene le desfasurau ca reveniri la starea precosmica, dar, in mijlocul lumii familiare terestre, cantate cu exaltari extatice in Poemele luminii, asemenea forme ale declinului sunt insinuari ale mortii in insasi substanta materiei locuite candva de spirit.
Ratacirea pe drumuri fara tinta inseamna “sondajul abisaluluiâ€, “cautare fara ultim raspunsâ€, instrainare de “intregul rotund departatâ€, de “corola de minuniâ€, si “tristeteaâ€, “negareaâ€, “sfarsitul†pun pecete asupra acestei reintoarceri a Cosmosului la ipostaza sa pre-conceptuala. Multiplicarea, si aici, are semnificatii in sfera compromiterii valorilor originare: multele drumuri figureaza pierderea drumului unic catre “cosmosul exemplarâ€, adica “abolirea relatieiâ€, “dereglarea ei†(Ion Pop, op. cit.). Puterile energetice ale cantecului, care altadata tineau in fiinta elementele, au pierit. O tragica nostalgie razbate in marginea aspiratiei comuniunii. Caderea in moarte e fara speranta: “niciun cantec nu ma indeamna I sa fiu inca o dataâ€.
Strain in mijlocul acestei atrofieri a spiritului si universului, eul a pierdut tocmai puterea de a se regenera, de a-si intretine focul interior: “Din sangele meu nu mai e nimeni chemat / sa-si ia inceputul trairilor, / nu, nu mai e nimeni chemat. “Dorul nemarginit†care atragea in fiinta fenomenele in poezia eminesciana are drept corespondent aceasta “chemareâ€, intruchipata de “albe fecioare†si “negre fecioareâ€, calcand pe “caile vremii†cu “pas adanc ca de soartaâ€. Lumii acesteia care a pierdut sensul existential i-au disparut tocmai resursele regenerarii: “indemnuri ceresti / sa fim inca o data, / sa fim inca de-o mie de ori, / sa fim, sa fim!â€. Cantaretul coboara in Infern cu lira stinsa de cantec si singuratatea lui e “repaos†definitiv, e “tagaduire†indurerata a esentei irepetabile a eului. Langa “ape cantatoare†eul se apara: “eu nu! Aminâ€.
Asadar, “geografia mitologica†grav alterata este reflexul degradarii spiritului rupt de esenta sa originara si de valorile mitului instaurator de lume, spirit care, problematic fiind, e atras / alienat de spatiul “mecanic†al orasului si care isi constata prabusirea interioara - efect al pierderii credintei in perfectiunea cosmosului, efect al unei aventuri a cunoasterii din care eul iese infrant sau vinovat.
Tag-uri: tagaduiri, lucian blaga, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :