"Surpriza a fost şi mai mare când au apărut Povestirile - menţionează E. Simion -, mai întâi într-o ediţie în două volume (1966), prefaţată de un important studiu al lui Vladimir Streinu, apoi cu un sumar sporit, în "Biblioteca pentru toţi" (Minerva, 1972).

Vladimir Streinuu încearcă o clasificare a prozei lui V. Voiculescu, formală, în următoarele categorii: a. - anecdota simplă (Proba), b. - anecdota ilustrativ-ideologică (Fata din Java), c. - nuvela cu semnificaţii privind realităţile primordiale (Pescarul Amin) şi d. - basmul scurt (Lostriţa)

Principala temă a prozei lui Voiculescu este moartea lumii aflate sub mister, eres, credinţe arhaice - fiind invadată de civilizaţie.

Viziunea fa ntastică în proza lui V. Voiculescu aduce mari reuşite, cum sunt povestirile Sezon mort, Ultimul Berevoi, Lostriţa etc. unde întâlnim ecouri din M. Sado-veanu, L. Blaga, P. Istrati sau chiar Al. Odobescu, la noi, iar din literatura universală pot fi citaţi E. Poe, E. Hemingway sau Gogol.

Povestirea Lostriţa a apărut în volumul Iubire magică în anul 1966. Ne aflăm într-o lume fabuloasă, imaginată de scriitor, sălbatică, plină de vitalitate, cu eroi aflaţi sub semnul magiei, arhetipi uşor de găsit în timpi şi spaţii aparţinând trecutului îndepărtat.
Subiectul povestirii este astfel rezumat de E. Simion: "Un flăcău de pe Bistriţa, Aliman, se îndrăgosteşte de o lostriţa care năluceşte prin bulboane. Vrăjit, flăcăul tânjeşte, se topeşte ca de boală şi, după ce reuşeşte odată s-o prindă, o scapă, păstrând în carne «o dezmierdare, ca un gust de departe».

Exasperat, merge la un vraci şi vraciul îi dă o lostriţa lucrată în lemn (tema dublului). Pusă în apă, păpuşa produce minuni: apa Bistriţei vine mare şi, provocând inundaţii, aduce de sus de la munte o plută pe care se află o fată care nu ştie cum o cheamă, un fel de sălbatică picată într-o comunitate omenească. Intre Aliman si frumoasa sălbatică izbucneşte o mare dragoste, întreruptă de apariţia mamei, o vrăjitoare de pe Bistriţa de sus, despre care, iarăşi, nimeni nu ştie nimic.

Bistriţeanca şopteşte fetei vorbe adormitoare şi, în transă hipnotică, fata şi mama pleacă, lăsând pe flăcău întristat O pământeancă din sat pune ochii pe el şi, cum treburile merg repede, se hotărăşte nunta. în ziua cununiei, un băieţaş aduce vestea că a reapărut lostriţa şi Aliman, trezit dintr-un somn ciudat, vrea s-o prindă şi s-o mănânce la nunta lui Apa este mare şi, ispitit de lostriţa care-l priveşte fix în ochi, flăcăul se afundă în bulboană şi dispare".

Deci, atmosfera povestirii este de basm, de aici necesitatea folosirii de către scriitor a mijloacelor specifice acestui gen în care fabulosul este prezent.

Dacă între real şi supranatural există o întrepătrundere, se pot surprinde momente distincte pentru a ilustra afirmaţia: lostriţa nu e decât un peşte, dar povestea de dragoste a pescarului ne trimite la mitul Sirenei sau al Ondinei. Finalul nu scoate în evidenţă adevărul, ci ne lasă în lumea basmului, unde ştima apelor se află în împărăţia ei.

---

Tag-uri: lostrita, vasile voiculescu, referat

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 16 March '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---