Statistics:
Visits: 1,280 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Justitia in Imperiul Roman
Q: | Intreaba despre Justitia in Imperiul Roman |
Utili din punct de vedere social erau avocatii, avocatura fiind la mare cinste la Roma si in imperiu. Un advocatus aparea in ziua procesului la dez-bateri si acorda sprijin impricinatului, fie ca iuris consultus (jurisconsult), fie ca orator. De obicei, un avocat nu cerea onorariu si nu urmarea obtinerea unor benaficii. Totusi, un bun avocat, care avea o inraurire pozitiva in viata sociala, era rasplatit in diferite chipuri, dar mai ales se facea remarcat in viata publica si isi deschidea astfel calea spre demnitati. Reputatia unui avo-cat se stabilea in functie de procesele castigate, datorita talentului sau orato-ric, si de marimea clientelei.
El putea sa fie un sfetnic negutatorilor, zarafilor, proprietarilor de pamant, oamenilor politici. De multe ori trebuiau sa strabata drumurile imperiului, pentru a participa la unele procese, unde erau solicitati datorita faimei lor.
Avoctii se straduiau sa impresioneze cat mai mult clientela, si este cu-noscut cazul unuia care, pentru a impresiona solicitantii, a comandat unui sculptor o statuie ecvestra pe care a asezat-o in sala de primire. Faima era un lucru important, caci nu odata procesele erau castigate inainte de pledoarie, prin intimidarea adversarului.
Talentul oratoric, cunoasterea legislatiei si, mai ales, cunoasterea procedurii erau factori decisivi in castigarea unui pro-ces. La inceputul epocii imperiale avocatura devine o profesiune rentabila, deoarece, alaturi de avocatii nobilimii, au aparut avocatii care se ocupau de procesele plebei. Ei se numeau causidici si despre ei Quintilian scrie ca erau: "oameni carora forul le da de lucru si sunt platiti pentru glasul lor si despre care, cu oarecare binevointa, putem spune ca nu sunt nefolositori in pricinile private". Tot Quintilian defineste profilul unui avocat care se ocupa de cauze marunte, ridiculizand pledoaria grandilocventa a acestuia, menita sa puna in evidenta cultura si priceperea pledantului si mai putin lamurirea cazului in dezbatere.
(Nu este vorba nici de omucidere - scrie Quintilian -, nici de otravire, ci de un client caruia i s-au furat trei capre. "Obiectul plangerii mele sunt doar trei caprite. Eu sustin ca mi le-a furat vecinul, iar judecatorul imi cere sa o dovedesc. Tu vorbesti despre Cannae, despre razboiul cu Mitridate, despre razboiul cumplit impotriva cartaginezilor si ridici glasul insotindu-l de gesturi largi... Dar, Postume, vorbeste odata despre cele trei caprite ale mele)".
Magistratura romana era sobra, temperamentul judecatorilor stapanit si calm, proba cu documente fiind decisiva. Pretorul asculta toate punctele de vedere, examina temeiurile juridice, mai ales cand acestea fusesera lamurite de impricinati, cu sprijinul unui jurisconsult. Temeiurile juridice se sta-bileau in prima faza a procesului, urmand ca judecatorul sa asculte pledoaria oratorului, care avea nvoie nu numai de posibilitatea de a expune cat si de prezenta de spirit, spre a raspunde spontan si a dirija atentia catre aspectele esentiale ale procesului.
Avocatul asista, intervenea in cursul dezbaterilor, dadea sugestii clientului, ceea ce presupunea studierea cauzei inainte de apa-ritia in instanta. Uneori, el scria textul pledoariei sau o dicta scribului, desi-gur nu integral, ci numai in partile principale. Alteori procesul se putea intoarce impotriva avocatului imprudent sau nepregatit, care putea sa fie coplesit de invinuiri si sa se aleaga cu o condamnare, alaturi de impricinati.
El putea sa fie un sfetnic negutatorilor, zarafilor, proprietarilor de pamant, oamenilor politici. De multe ori trebuiau sa strabata drumurile imperiului, pentru a participa la unele procese, unde erau solicitati datorita faimei lor.
Avoctii se straduiau sa impresioneze cat mai mult clientela, si este cu-noscut cazul unuia care, pentru a impresiona solicitantii, a comandat unui sculptor o statuie ecvestra pe care a asezat-o in sala de primire. Faima era un lucru important, caci nu odata procesele erau castigate inainte de pledoarie, prin intimidarea adversarului.
Talentul oratoric, cunoasterea legislatiei si, mai ales, cunoasterea procedurii erau factori decisivi in castigarea unui pro-ces. La inceputul epocii imperiale avocatura devine o profesiune rentabila, deoarece, alaturi de avocatii nobilimii, au aparut avocatii care se ocupau de procesele plebei. Ei se numeau causidici si despre ei Quintilian scrie ca erau: "oameni carora forul le da de lucru si sunt platiti pentru glasul lor si despre care, cu oarecare binevointa, putem spune ca nu sunt nefolositori in pricinile private". Tot Quintilian defineste profilul unui avocat care se ocupa de cauze marunte, ridiculizand pledoaria grandilocventa a acestuia, menita sa puna in evidenta cultura si priceperea pledantului si mai putin lamurirea cazului in dezbatere.
(Nu este vorba nici de omucidere - scrie Quintilian -, nici de otravire, ci de un client caruia i s-au furat trei capre. "Obiectul plangerii mele sunt doar trei caprite. Eu sustin ca mi le-a furat vecinul, iar judecatorul imi cere sa o dovedesc. Tu vorbesti despre Cannae, despre razboiul cu Mitridate, despre razboiul cumplit impotriva cartaginezilor si ridici glasul insotindu-l de gesturi largi... Dar, Postume, vorbeste odata despre cele trei caprite ale mele)".
Magistratura romana era sobra, temperamentul judecatorilor stapanit si calm, proba cu documente fiind decisiva. Pretorul asculta toate punctele de vedere, examina temeiurile juridice, mai ales cand acestea fusesera lamurite de impricinati, cu sprijinul unui jurisconsult. Temeiurile juridice se sta-bileau in prima faza a procesului, urmand ca judecatorul sa asculte pledoaria oratorului, care avea nvoie nu numai de posibilitatea de a expune cat si de prezenta de spirit, spre a raspunde spontan si a dirija atentia catre aspectele esentiale ale procesului.
Avocatul asista, intervenea in cursul dezbaterilor, dadea sugestii clientului, ceea ce presupunea studierea cauzei inainte de apa-ritia in instanta. Uneori, el scria textul pledoariei sau o dicta scribului, desi-gur nu integral, ci numai in partile principale. Alteori procesul se putea intoarce impotriva avocatului imprudent sau nepregatit, care putea sa fie coplesit de invinuiri si sa se aleaga cu o condamnare, alaturi de impricinati.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 06 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :