Statistics:
Visits: 1,391 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Glossa - poezie de meditatie filosofica
Q: | Intreaba despre Glossa - poezie de meditatie filosofica |
Poezia debuteaza cu strofa-tema, alcatuita din cugetari filosofice, in care se observa tonul sententios al versurilor, continand adevaruri verificate si deci incontestabile.
Urmatoarele opt strofe incep cu comentarea fiecarui vers din strofa-tema. Sfaturile sunt de tip stoic iar poetul le argumenteaza.
In strofa a doua ne este prezentat spectacolul lumii:â€Multe trec pe dinainte/In auz ne suna multeâ€. Totodata se prezinta si invitatia la detsare, la regasire, la ruperea din mrejele lumii si ale timpului, a caror trecere nu schimba nimic.
Singurul capabil sa intre in expectativa este tanarul de spirit:â€Tu aseaza-te departe/
Regasindu-te pe tine/Cand cu zgomote desarte/Vreme trece, vreme vine.
Desi trista, “Glossa†degaja bucuria singuratatii iar aceasta v ine din intelegerea esentelor.
Strofa a treia ne conduce spre motivul obiectivarii si al accesului la esente. Nu poate ajunge la esente decat prin “recea cumapan-a gandiriiâ€. “Masca fericirii†nu e de fapt decat o falsa fericire. O fericire aparenta, care, paradoxal, se naste sdin moartea adevaratei fericiri. Doar gandirea rece, neafectiva, stie acest lucru.
Cea de-a patra strofa dezvolta motivul lumii ca teatru. Motivul este intalnit in literatura universala la Shakespere care atribuia lui Hamlet rolul de regizor in acest teatru al lumii. Si la Goethe, personajele se vror active pe scena lumii. Asa cum teatrul nu trebuie sa ne amageasca, tot altfel si viata este alcatuita din actorie si spectatori: “Privitori ca la teatru/Tu in lume sa te-nchipui/Joace unul si pe patru/Totusi tu ghici-vei chipulâ€.
Spectatorul de elita trebuie sa se retrga in sine:â€Tu in colt petreci in tineâ€. A “petrece†este aici sinonimul cufundarii in propria fiinta, al contemplarii propiului eu, in numele adagiului antic:â€Cunoaste-te pe tine insutiâ€.
Strofa a cincea ne ifatiseaza prezentul ca singura forma concreta a existentei. Trecutul greu de recostituit si viitorul greu de prevazut se identifica si ele tot cu prezentul. “Tot ce-a fost si ce-o sa fie/In prezent le-avem pe toateâ€. Ideea este ca nu exista decat prezentul fiindca in rest, si trecutul si viitorul sunt doar o iluzie, forme ale aparentelor.
Ultimele trei strofe inaintea strofei finale ne prezinta pe Eminescu cel ce apeleaza la mijloacele satirei, numai ca acum nu mai simtim forta pamfletului eminescian.
Strofa a sasea reia si dezvolta motivul lumii ca teatru, reliefand ca piesa este una singura si ca doar mastile (rolurile) si actorii se schimba. In acest joc al rolurilor, cei mai prinsi de rol sunt “miseii si nataraii†si de aceea ei sunt cei care se inghesuie in fata “Te-or intrece, nataraii/De-ar fi cu stea in frunteâ€. Lumea este aidoma un cantec de sirena. Ea ademeneste pe oameni pentru a-i prinde in vartejul formelor care genereza suferinta. Omul superior stie acest lucru si, nu se lasa amagit, nu-si paraseste cararea lui. Peisajul uman este obscur si repetabil.
Penultima strofa ne prezinta un adevarat cod etic care invita la contemplatie pe cel care are constiinta zadarniciei. “De te-ating sa feri in laturi/De hulesc sa taci din gura…zica toti ce vor sa zica/Treaca-n lume cine-o trece/Ca sa nu-ndragesti nimica/Tu ramai la toate rece.
“Glossa†este o poezie prin excelenta lirica, desi nu are o forma artistica foarte bogata. Claritatea ideilor rezulta, dimpotriva din simplitatea mijloacelor de expresie. Forta ratiunii se plasticizeaza in strofa a treia prin imaginea unui “cantarâ€(cumpana) perfect echilibrat in sensul variatiilor inselatoare ale realitatii.
Interesant este efectul artistic pe care-l produce reluarea primei strofe in sens invers. Ultimul vers “Tu ramai la toate receâ€, care e de fapt ideea poetica centrala, devine versul incipit al acestei strofe iar versul “Vreme trece, vreme vine†motiveaza aceasta certitudine.
“Glossa†este o poezie gnomica si filosofica si in mare parte are si un caracter aforistic. Esenta glossei ramane aceea ca geniul este condamnat sa ramana in societate si sa-si detremine pozitia in complexul raporturilor sociale prin esenta sa.
Urmatoarele opt strofe incep cu comentarea fiecarui vers din strofa-tema. Sfaturile sunt de tip stoic iar poetul le argumenteaza.
In strofa a doua ne este prezentat spectacolul lumii:â€Multe trec pe dinainte/In auz ne suna multeâ€. Totodata se prezinta si invitatia la detsare, la regasire, la ruperea din mrejele lumii si ale timpului, a caror trecere nu schimba nimic.
Singurul capabil sa intre in expectativa este tanarul de spirit:â€Tu aseaza-te departe/
Regasindu-te pe tine/Cand cu zgomote desarte/Vreme trece, vreme vine.
Desi trista, “Glossa†degaja bucuria singuratatii iar aceasta v ine din intelegerea esentelor.
Strofa a treia ne conduce spre motivul obiectivarii si al accesului la esente. Nu poate ajunge la esente decat prin “recea cumapan-a gandiriiâ€. “Masca fericirii†nu e de fapt decat o falsa fericire. O fericire aparenta, care, paradoxal, se naste sdin moartea adevaratei fericiri. Doar gandirea rece, neafectiva, stie acest lucru.
Cea de-a patra strofa dezvolta motivul lumii ca teatru. Motivul este intalnit in literatura universala la Shakespere care atribuia lui Hamlet rolul de regizor in acest teatru al lumii. Si la Goethe, personajele se vror active pe scena lumii. Asa cum teatrul nu trebuie sa ne amageasca, tot altfel si viata este alcatuita din actorie si spectatori: “Privitori ca la teatru/Tu in lume sa te-nchipui/Joace unul si pe patru/Totusi tu ghici-vei chipulâ€.
Spectatorul de elita trebuie sa se retrga in sine:â€Tu in colt petreci in tineâ€. A “petrece†este aici sinonimul cufundarii in propria fiinta, al contemplarii propiului eu, in numele adagiului antic:â€Cunoaste-te pe tine insutiâ€.
Strofa a cincea ne ifatiseaza prezentul ca singura forma concreta a existentei. Trecutul greu de recostituit si viitorul greu de prevazut se identifica si ele tot cu prezentul. “Tot ce-a fost si ce-o sa fie/In prezent le-avem pe toateâ€. Ideea este ca nu exista decat prezentul fiindca in rest, si trecutul si viitorul sunt doar o iluzie, forme ale aparentelor.
Ultimele trei strofe inaintea strofei finale ne prezinta pe Eminescu cel ce apeleaza la mijloacele satirei, numai ca acum nu mai simtim forta pamfletului eminescian.
Strofa a sasea reia si dezvolta motivul lumii ca teatru, reliefand ca piesa este una singura si ca doar mastile (rolurile) si actorii se schimba. In acest joc al rolurilor, cei mai prinsi de rol sunt “miseii si nataraii†si de aceea ei sunt cei care se inghesuie in fata “Te-or intrece, nataraii/De-ar fi cu stea in frunteâ€. Lumea este aidoma un cantec de sirena. Ea ademeneste pe oameni pentru a-i prinde in vartejul formelor care genereza suferinta. Omul superior stie acest lucru si, nu se lasa amagit, nu-si paraseste cararea lui. Peisajul uman este obscur si repetabil.
Penultima strofa ne prezinta un adevarat cod etic care invita la contemplatie pe cel care are constiinta zadarniciei. “De te-ating sa feri in laturi/De hulesc sa taci din gura…zica toti ce vor sa zica/Treaca-n lume cine-o trece/Ca sa nu-ndragesti nimica/Tu ramai la toate rece.
“Glossa†este o poezie prin excelenta lirica, desi nu are o forma artistica foarte bogata. Claritatea ideilor rezulta, dimpotriva din simplitatea mijloacelor de expresie. Forta ratiunii se plasticizeaza in strofa a treia prin imaginea unui “cantarâ€(cumpana) perfect echilibrat in sensul variatiilor inselatoare ale realitatii.
Interesant este efectul artistic pe care-l produce reluarea primei strofe in sens invers. Ultimul vers “Tu ramai la toate receâ€, care e de fapt ideea poetica centrala, devine versul incipit al acestei strofe iar versul “Vreme trece, vreme vine†motiveaza aceasta certitudine.
“Glossa†este o poezie gnomica si filosofica si in mare parte are si un caracter aforistic. Esenta glossei ramane aceea ca geniul este condamnat sa ramana in societate si sa-si detremine pozitia in complexul raporturilor sociale prin esenta sa.
Tag-uri: poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :