Statistics:
Visits: 2,010 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Poezia Glossa - Prezentare
Q: | Intreaba despre Poezia Glossa - Prezentare |
Poezia “Glossa†a fost publicata in editia I a “Poeziilor†ingrijita de Titu Maiorescu si aparuta in 1883.
Poezia dateaza, se pare, din perioada studiilor de la Berlin 1873-1874. este o poezie gnomica deoarece abordeaza probelema cunoasterii si a autocunoasterii prin analiza raportului eu-lume. Are, deci un pronuntat caracter filosofic reusind performanta de a exprima prin esentializare si generalizare adevaruri universal valabile, intr-o forma concisa. Lirismul din aceasta poezie este prin excelenta reflexiv.
Titlul poeziei “Glossa†vinde de la cuvantul latinescâ€glosa†care are sensul de nota explicativa. In spatiul poetic, termenul desemneaza o poezie cu forma fixa. In forma ei clasica glosa era alcatuita dintr-un catren de forma strofa -tema la care se adauga dezvoltarea explcativa a fiecaruia dintre cele patru versuri initiale in cate o strofa ce numara zece versuri.
Eminescu inoveaza forma clasica a Glossei, dubland in primul rand numarul de versuri ale strofe-tema si reluand fiecare vers cu explicatie pe larg in cate o strofa de opt versuri si facand ca strofa finala sa inverseze ordinea versurilor din strofa-tema.
Tema “Glossei†eminesciene se constituie ca un cod etic al omului superior care trebuie sa renunte, pe baza autocunoasterii si a experientei filosofice la amestecul in tumultul social al vietii oamenilor comuni.
Glossa este poezia naturalitatii artistice depline, a atingerii perfectiunii artistice, clasice, dar este si sinteza atitudinilor pesimiste eminesciene. Este o elegie in care fiinta instrainata se dedubleaza lasandu-si eul intr-un taram al tragicului.
Poezia debuteaza cu strofa-tema, alcatuita din cugetari filosofice, in care se observa tonul sententios al versurilor, continand adevaruri verificate si deci incontestabile. Frumusetea poeziei vine din faptul ca desi se supune total regulilor unei poezii cu forma fixa da impresia unei poezii libera de orice canoane.
In incipit, observam un sir de scurte enunturi, sfaturi pentru tanarul de spirit care aspira la un ideal superior, enunturi care reiua in chip diferit ideea stoica a atitudinii egale in fata tuturor fortelor si a fenomenelor, oricat de diferite ar fi ele.
Poezia este un model existential al fiintei constiente de efemeritatea universului insusi. Incipitul este un strigat impotriva istoriei care se repeta:â€Vreme trece, vreme vine/Toate-s vechi si noua toateâ€.
Apare in strofa tema si motivul valului. “Nu spera si nu ai teama/Ce e val ca valul trece/De te-ndeamna, de te cheama/Tu ramai la toate rece.
Acest motiv simbolizeaza lucrurile efemere pe care le opune esentei.
Totodata, eul liric defineste si conditia umana supusa sortii schimbatoare. Geniul este invitat sa ramana “receâ€, adica sa devina contemplativ, deoarece numai el este constient de zadarnicie, are sperantele spulberate si idealurile risipite si este eliberat de spaimele fiintei comune
Poezia dateaza, se pare, din perioada studiilor de la Berlin 1873-1874. este o poezie gnomica deoarece abordeaza probelema cunoasterii si a autocunoasterii prin analiza raportului eu-lume. Are, deci un pronuntat caracter filosofic reusind performanta de a exprima prin esentializare si generalizare adevaruri universal valabile, intr-o forma concisa. Lirismul din aceasta poezie este prin excelenta reflexiv.
Titlul poeziei “Glossa†vinde de la cuvantul latinescâ€glosa†care are sensul de nota explicativa. In spatiul poetic, termenul desemneaza o poezie cu forma fixa. In forma ei clasica glosa era alcatuita dintr-un catren de forma strofa -tema la care se adauga dezvoltarea explcativa a fiecaruia dintre cele patru versuri initiale in cate o strofa ce numara zece versuri.
Eminescu inoveaza forma clasica a Glossei, dubland in primul rand numarul de versuri ale strofe-tema si reluand fiecare vers cu explicatie pe larg in cate o strofa de opt versuri si facand ca strofa finala sa inverseze ordinea versurilor din strofa-tema.
Tema “Glossei†eminesciene se constituie ca un cod etic al omului superior care trebuie sa renunte, pe baza autocunoasterii si a experientei filosofice la amestecul in tumultul social al vietii oamenilor comuni.
Glossa este poezia naturalitatii artistice depline, a atingerii perfectiunii artistice, clasice, dar este si sinteza atitudinilor pesimiste eminesciene. Este o elegie in care fiinta instrainata se dedubleaza lasandu-si eul intr-un taram al tragicului.
Poezia debuteaza cu strofa-tema, alcatuita din cugetari filosofice, in care se observa tonul sententios al versurilor, continand adevaruri verificate si deci incontestabile. Frumusetea poeziei vine din faptul ca desi se supune total regulilor unei poezii cu forma fixa da impresia unei poezii libera de orice canoane.
In incipit, observam un sir de scurte enunturi, sfaturi pentru tanarul de spirit care aspira la un ideal superior, enunturi care reiua in chip diferit ideea stoica a atitudinii egale in fata tuturor fortelor si a fenomenelor, oricat de diferite ar fi ele.
Poezia este un model existential al fiintei constiente de efemeritatea universului insusi. Incipitul este un strigat impotriva istoriei care se repeta:â€Vreme trece, vreme vine/Toate-s vechi si noua toateâ€.
Apare in strofa tema si motivul valului. “Nu spera si nu ai teama/Ce e val ca valul trece/De te-ndeamna, de te cheama/Tu ramai la toate rece.
Acest motiv simbolizeaza lucrurile efemere pe care le opune esentei.
Totodata, eul liric defineste si conditia umana supusa sortii schimbatoare. Geniul este invitat sa ramana “receâ€, adica sa devina contemplativ, deoarece numai el este constient de zadarnicie, are sperantele spulberate si idealurile risipite si este eliberat de spaimele fiintei comune
Tag-uri: poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :