Statistics:
Visits: 1,468 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Mihai Emiescu: Glossa - referat
Q: | Intreaba despre Mihai Emiescu: Glossa - referat |
Glossa este o poezie filozofica in care Mihai Eminescu propune un cod etic al omului superior, alcatuit pe baza cunoasterii lumii, a autocunoasterii si a experientei filozofice.
Cugetarea filozfica si sfaturile poetului sunt exprimate printr-o poezie cu forma fixa, pretentioasa, glossa (este alcatuita dintr-un numar de strofe egal cu numarul versurilor din prima strofa; incepand cu strofa a doua fiecare strofa comenteaza un vers din prima strofa, reluand ca o concluzie a strofei respetcive; glossa se incheie cu reluarea in ordine inversa a versurilor din prima strofa).
Ideea esentiala a poeziei este ca omul superior trebuie sa se ridice asupra conditiei umane obisnuite, sa se detaseze de framantarile vietii a oamenilor obisnuiti.
Prima strofa, strofa-tema a poeziei, cuprinde e xprimarea concisa, aforistica, a unor adevaruri general valabile:
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate.
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramai la toate rece.
Cu strofa a doua incepe comentarea fiecarui vers din strofa-tema, constituindu-se treptat un ansamblu de reguli si sfaturi de provenienta stoica.
Singurul lucru folositor in viata este cunoasterea de sine, idee preluata din conceptia filozofului Socrate:
Tu aseaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine.
Omul nu trebuie sa se lase atras de zgomotele desarte ale vietii, de iluzia fericirii, care este trecatoare ci trebuie sa se bazeze pe propria sa ratiune, lucida, pe recea cumpan-a gandirii.
incepand cu strofa a patra poetul introduce motivul lumii ca teatru, motiv larg raspandit in filozofia mitica indiana, dar preluat de la cugetatorul suedez Oxenstierna; omul nu trebuie sa se lase angranat in spectacolul vietii, el nu trebuie sa se amestece in framantarile celorlalti:
Privitor ca la teatru
Tu in lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
si de plange, de se cearta,
Tu in colt petreci in tine
si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.
in strofa urmatoare poetul valorifica o idee preluata din filozofia lui Schopenhauer, portivit careia singura forma concreta a vietii omenesti este prezentul pentru ca trecutul e greu de reconstituit si viitorul greu de prevazut:
Tot ce-a fost ori o sa fie
in prezent le-avem pe toate.
Poetul introduce si motivul vanitas vanitatum, insistand asupra ideii ca spectacolul vietii este acelasi dealungul generatiilor:
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama.
incepand cu strofa a sasea se amplifica elementele de satira; poetul vizand proasta alcatuire a lumii in care rasplata este in raport invers proportional cu meritul:
Nu spera cand vezi misei
La izbanda facand punte,
Te-ar intrece nataraii,
De ai fi cu stea in frunte.
Viata intinde capcane, incercand sa atraga oamenii:
Ca un cantec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste in varteje.
Poetul insista asupra singurei conduite posibile: retragerea de pe scena vietii si transformarea intr-un spectator detasat, rece si ironic.
Ultima strofa reia versul cu care se termina strofa precedenta:
Tu ramai la toate rece
Se scoate astfel in evidenta si mai mult singura posibilitate de salvare a omului, atitudinea rece, fara iluzii in fata vietii; aceasta este unicul drum, care ne scuteste de suferinte.
Poezia se remarca prin claritatea ideilor si simplitatea exprimarii poetice. Remarcam si in aceasta creatie capacitatea poetului de a plasticiza idei abstracte; astfel forta ratiunii este concretizata printr-o cumpana sensibila la cea mai mica schimbare; vitorul si trecutul sunt a filei doua fete, deasemenea poetul foloseste un sir de antiteze: rau-bine, trecut-viitor, vechi-nou, etern-trecator.
Poetul creeaza un ontrast puternic intre rautate, minciuna, ura, ce caracterizeaza viata oamenilor obisnuiti si ratiune, luciditate, detasare, ironie, ce caracterizeaza conditia omului superior.
Criticul literar Dumitru Popovici, facand o comparatie intre Luceafarul si Glossa, considera, ca autorul Glossei este un Hyperion condamnat sa ramana in societate si sa-si determine pozitia in copmplexul raporturilor sociale.
Cugetarea filozfica si sfaturile poetului sunt exprimate printr-o poezie cu forma fixa, pretentioasa, glossa (este alcatuita dintr-un numar de strofe egal cu numarul versurilor din prima strofa; incepand cu strofa a doua fiecare strofa comenteaza un vers din prima strofa, reluand ca o concluzie a strofei respetcive; glossa se incheie cu reluarea in ordine inversa a versurilor din prima strofa).
Ideea esentiala a poeziei este ca omul superior trebuie sa se ridice asupra conditiei umane obisnuite, sa se detaseze de framantarile vietii a oamenilor obisnuiti.
Prima strofa, strofa-tema a poeziei, cuprinde e xprimarea concisa, aforistica, a unor adevaruri general valabile:
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate.
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramai la toate rece.
Cu strofa a doua incepe comentarea fiecarui vers din strofa-tema, constituindu-se treptat un ansamblu de reguli si sfaturi de provenienta stoica.
Singurul lucru folositor in viata este cunoasterea de sine, idee preluata din conceptia filozofului Socrate:
Tu aseaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine.
Omul nu trebuie sa se lase atras de zgomotele desarte ale vietii, de iluzia fericirii, care este trecatoare ci trebuie sa se bazeze pe propria sa ratiune, lucida, pe recea cumpan-a gandirii.
incepand cu strofa a patra poetul introduce motivul lumii ca teatru, motiv larg raspandit in filozofia mitica indiana, dar preluat de la cugetatorul suedez Oxenstierna; omul nu trebuie sa se lase angranat in spectacolul vietii, el nu trebuie sa se amestece in framantarile celorlalti:
Privitor ca la teatru
Tu in lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
si de plange, de se cearta,
Tu in colt petreci in tine
si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.
in strofa urmatoare poetul valorifica o idee preluata din filozofia lui Schopenhauer, portivit careia singura forma concreta a vietii omenesti este prezentul pentru ca trecutul e greu de reconstituit si viitorul greu de prevazut:
Tot ce-a fost ori o sa fie
in prezent le-avem pe toate.
Poetul introduce si motivul vanitas vanitatum, insistand asupra ideii ca spectacolul vietii este acelasi dealungul generatiilor:
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama.
incepand cu strofa a sasea se amplifica elementele de satira; poetul vizand proasta alcatuire a lumii in care rasplata este in raport invers proportional cu meritul:
Nu spera cand vezi misei
La izbanda facand punte,
Te-ar intrece nataraii,
De ai fi cu stea in frunte.
Viata intinde capcane, incercand sa atraga oamenii:
Ca un cantec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste in varteje.
Poetul insista asupra singurei conduite posibile: retragerea de pe scena vietii si transformarea intr-un spectator detasat, rece si ironic.
Ultima strofa reia versul cu care se termina strofa precedenta:
Tu ramai la toate rece
Se scoate astfel in evidenta si mai mult singura posibilitate de salvare a omului, atitudinea rece, fara iluzii in fata vietii; aceasta este unicul drum, care ne scuteste de suferinte.
Poezia se remarca prin claritatea ideilor si simplitatea exprimarii poetice. Remarcam si in aceasta creatie capacitatea poetului de a plasticiza idei abstracte; astfel forta ratiunii este concretizata printr-o cumpana sensibila la cea mai mica schimbare; vitorul si trecutul sunt a filei doua fete, deasemenea poetul foloseste un sir de antiteze: rau-bine, trecut-viitor, vechi-nou, etern-trecator.
Poetul creeaza un ontrast puternic intre rautate, minciuna, ura, ce caracterizeaza viata oamenilor obisnuiti si ratiune, luciditate, detasare, ironie, ce caracterizeaza conditia omului superior.
Criticul literar Dumitru Popovici, facand o comparatie intre Luceafarul si Glossa, considera, ca autorul Glossei este un Hyperion condamnat sa ramana in societate si sa-si determine pozitia in copmplexul raporturilor sociale.
Tag-uri: poezie filozofica, forma fixa, poet |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 11 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :