Foliculii lui Graaf, respectiv celulele lor granuloase, secretă hormoni estrogeni şi mici cantităţi de hormoni progestaţionali şi masculinizanţi, iar corpii galbeni, respectiv celulele lor luteinice, secretă hormoni progestaţionali şi mici cantităţi de hormoni estrogeni.

Cei mai importanţi hormoni estrogeni sunt estradiolul şi foliculina, iar cel mai important hormon progestaţional este progesteronul. In funcţie de rolurile lor diferite, hormonii estrogeni au fost numiţi hormoni ai feminităţii, iar cei progestaţionali, hormoni ai maternităţii.

Hormonii estrogeni determină evoluţia sexuală în direcţia pubertăţii, stimulând dezvoltarea caracterelor sexuale feminine primare (tractusul genital fem ei) şi secundare (pilozitate specifică şi mai mare, muşchi mai scurţi, cu forţă redusă, voce subţire, labilitate psihică, glande mamare dezvoltate etc), la pubertate inhibă creşterea printr- un mecanism similar cu cel al testosteronului, iar la adult determină menţinerea în stare normală a caracterelor sexuale, inclusiv a ciclului menstrual şi stimulează regenerarea postmenstruală a mucoasei uterine. Hormonii progestaţionali pregătesc uterul pentru nidaţie şi gestaţie, determinând îngroşarea mucoasei sale şi inhibând contracţiile uterine.

Reglarea funcţiilor ovarelor, adică ovogeneza şi funcţia endocrină, se face pe cale umorală şi neuroumorală. Sub influenţa hormonului gonadotrop FSH şi a unor mici cantităţi de hormon gonadotrop LH are loc maturizarea primului folicul de Graaf la pubertate şi apoi maturizarea succesivă a câte unui folicul în cursul primelor 14 zile ale fiecărui ciclu menstrual. Se înţelege prin ciclu menstrual perioada de timp şi procesele care au loc între două menstruaţii. Procesele ciclice hipofizare constituie primum movens, sub influenţa lor desfăşurându-se cele ovariene, uterine, vaginale şi mamare.

In cursul maturizării, foliculii secretă cantităţi din ce în ce mai mari de hormoni estrogeni şi mici cantităţi de progesteronă. Sub influenţa cantităţilor crescânde de hormoni estrogeni are loc refacerea mucoasei uterine între ziua 6-14 din prima zi a menstruaţiei (perioada proliferativă a ciclului menstrual), inhibarea secreţiei de hormon gonadotrop FSH şi stimularea secreţiei de hormon gonadotrop LH.

Sub influenţa cantităţilor mari de hormon gonadotrop LH şi a unei mici cantităţi de hormon gonadotrop FSH are loc ovulaţia în ziua 14- a de la menstruaţie. O dată cu ovulaţia este eliberată din folicul o mare cantitate de hormoni estrogeni care inhibă puternic secreţia de horman gonadotrop FSH adenohipofizar şi astfel procesul de maturizare al unui nou folicul. Hipofiza secretă în continuare hormon gonadotrop LH în mari cantităţi care stimulează alături de hormonul lactogen adenihipofizar transformarea foliculului ovarian în corp galben.

Acesta secretă cantităţi din ce în ce mai mari de progesteronă. Sub influenţa candităţilor crescânde de progesteronă se produce între ziua 15- 28- a de la menstruaţie (perioada hipertrofică, progestaţională, postovulară, premenstruală sau pregravidică a ciclului) hipertrofia mucoasei uterine şi inhibarea treptată a secreţiei de hormon gonadotrop LH din partea hipofizei, cu stimularea secreţiei de hormon gonadotrop FSH.

Datorită scăderii secreţiei de hormon gonadotrop LH se produce atrofierea corpului galben, având ca efect reducerea secreţiei de progesteronă, iar sub influenţa creşterii cantităţilor de hormon gonadotrop FSH are loc maturizarea unui nou folicul cu sporirea treptată a secreţiei de hormoni estrogeni.

Scăderea cantităţii de progesteronă (însoţită de creşterea secreţiei de hormoni estrogeni) determină exfolierea mucoasei uterine, adică menstruaţia manifestată printr-o scurgere sanguinolentă care se repetă ciclic la circa 28 de zile şi care ţine aproximativ 5 zile (ziua 1-5 a ciclului menstrual - perioada menstruală). In cazul nidaţiei, menstruaţia nu se mai produce, deoarece corpul galben se dezvoltă în continuare, sporind cantitatea de pregesteronă sub influenţa hormonului gonadotrop LH secretat de corionul oului ce suplineşte hormonul gonadotrop adenohipofizar.

Datorită reducerii treptate a cantităţii de hormon gonadotrop corial are loc degenerarea corpului galben de gestaţie, dar, pe măsura degenerării, funcţia sa este preluată de placentă, începând cu luna 4-5- a de sarcină şi total în luna 6- a. Placenta secretă progesteronă şi hormoni estrogeni care inhibă secreţia de hormoni gonadotropi hipofizari. Ca efect al contracţiilor uterine stimulate de oxitocina neuro-hipofizară are loc naşterea care include şi eliminarea placentei. Eliminarea placentei este urmată de o reducere masivă a progesteronei şi hormonilor estrogeni din sânge.

Această reducere are efect stimulator asupra secreţiei adenohipofizare de hormon lactogen. Sub influenţa hormonului lactogen are loc declanşarea şi întreţinerea secreţiei lactate şi inhibarea în continuare a secreţiei hormonilor gonadotropi hipofizari, iar expulzarea laptelui este stimulată de oxitocina.

Secreţia lactată este întreţinută în mod indirect şi pe seama unor reflexe, cu punct de plecare în mecanoreceptorii mamelonari, care duc la secreţia de hormon lactogen. Pe seama acestor reflexe are loc şi prelungirea lactaţiei în cazul prelungirii alăptării. Reducerea treptată a cantităţii de hormon lactogen determină reducerea şi oprirea lactaţiei şi reluarea secreţiei hipofizare de hormoni gonadotropi şi astfel reinstalarea ciclului ovarian şi a menstruaţiilor.

Reglarea neuroumorală a activităţii ovariene se face prin modificarea secreţiei de hormoni gonadotropi hipofizari sub influenţa unor centri hipotalamici către care converg prin intermediul scoarţei cerebrale diferite excitaţii intero- şi exteroceptive. Existenţa acestui mecanism de reglare explică, de pildă, sistarea menstruaţiilor unor femei în captivitate.

Către vârsta de 45 de ani scade sensibilitatea ovariană la acţiunea hormonilor gonadotropi şi secreţia sa endocrină, are loc instalarea menopauzei, perioadă din viaţa femeii caracterizată prin oprirea menstruaţiilor, apoi a ovulaţiilor şi diminuarea caracterelor sexuale primare şi secundare.

Tulburările produse prin hipersecreţia şi hiposecreţia ambelor categorii de hormoni ovarieni sau a uneia singure se datoresc de fapt tulburării secreţiei hormonilor gonadotropi hipofizari . in cazul insuficienţei ovariene puternice sau după castrare, menstruaţiile sistează, caracterele sexuale diminuează etc.

Funcţia şi dezvoltarea gonadelor este influenţată de condiţiile de mediu. Se ştie, de pildă, că pubertatea survine mai repede sub infleunţa căldurii, că o alimentaţie deficitară şi condiţii neigienice de viaţă inhibă dezvoltarea şi funcţia gonadelor şi întârzie pubertatea, că traumele psihice şi suprasolicitările corticale şi fizice produc tulburări ale ovulaţiei şi ale ciclului menstrual, care pot merge până la sistarea menstruaţiilor etc. Prevenirea tulburărilor funcţiei gonadelor se face prin evitarea cauzelor amintite.

sursa imaginii .freedigitalphotos.net

---

Tag-uri: hormoni, reproducere, estrogen

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 07 November '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---