FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 5,563
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole

Intrebari despre Forta si factorii care o influenteaza

- Ce este forţa rezultantă? by Ela

Tag-uri Populare


fotbal   efort   antrenament   muschi   antrenor   forta   performanta   manchester united   exercitii   organism   atacant   viteza   anglia   psihic   putere   medic   real madrid   intindere   articulatii   sanatate   pregatire   corp   premier league   mijlocas   accidente   masaj   exercitiu   odihna   respiratie   relaxare   fotbalist   precautie   fracturi   diversitate   alimentatie   medicamentatie  

All Tags

Famous Forum

 

Forta si factorii care o influenteaza

 Q:        
Forta si factorii care o influenteaza Forţa musculară este una din cele mai importante calităţi motrice. Fără această capacitate, calea spre însuşirea tehnicii şi tacticii perfecte este în general închisă, ier asupra vitezei, rezistenţei şi îndemânării are o determinare deosebită.

În literatura de specialitate găsim mai multe modalităţi de redare a esenţei acestei noţiuni:
- "capacitatea omului de a învinge rezistenţa externă sau de a acţiona asupra ei, prin efortul muscular" ;

- "forţa este însuşirea ţesutului muscular, dezvoltată în urma unei încordări sub acţiunea excitanţilor externi sau interni" ;

- "capacitatea omului de a învinge o rezistenţă măsurată în kilograme (cu ajutor ul halterei sau a dinamometrului" ;

- "forţa organismului uman, constă în capacitatea de a realiza eforturi de învingere, menţinere sau cedare în raport cu rezistenţa externă sau internă, prin contracţie uneia sau a mai multe grupe musculare" .

Forţa este capacitatea umană de a învinge printr-o activitate musculară intensă, locală sau generală, o anumită rezistenţă, de obicei externă, exprimată prin deplasarea dirijată şi controlată a unor greutăţi, haltere, a altor obiecte sau a propriei greutăţi.


Factorii care influenţează forţa musculară

Dintre multitudinea de factori cu influenţă în dezvoltarea forţei musculare menţionăm:

a. Vârsta. La copii, pregătirea pentru forţă poate începe timpuriu, dar cu unele restricţii mai cu seamă de creştere, datorită particularităţilor morfo-funcţionale. După pubertate capătă o importanţă mai mare. Prin antrenamente judicios întocmite, intensificarea generală a metabolismului ajută la creşterea şi dezvoltarea normală a copiilor .

b. Sexul. Spre deosebire de băieţi, forţa la fete se dezvoltă mai puţin (75 %). Aceasta este determinata de modul de repartizare a ţesuturilor (adipos), de secreţiile hormonale, etc.

c. Grosimea fibrei musculare (secţiunea transversală). Pe măsură ce se acţionează asupra musculaturii, aceasta se hipertrofiază şi automat creşte forţa musculară ( la 1 cm2 de secţiune corespund 6 kg-forţă).

d. Cantitatea de surse energetice pe care le deţine muşchiul şi enzimele ce favorizează arderea.

e. Inervaţia intramusculară. Contractarea simultană şi rapidă a unui muşchi (număr de fibre musculare) creşte în paralel cu hipertrofia fibrelor unui muşchi. Cele 271.000.000 de fibre musculare ale omului sunt comandate de 600.000 de neuroni
motorii, fiecare neuron având în "subordine" 450 fibre musculare (în medie) .

f. Factori psihici: motivaţia, concentrarea atenţiei, voinţa, stările emoţionale.

g. Ritmurile diurne.

Ritmurile funcţiilor organismului uman, se reflectă şi asupra activităţii musculare, unde pe parcursul a 24 de ore forţa are oscilaţii determinate. Acest lucru implică măsuri speciale de programare a antrenamentelor.

h. Continuitatea procesului de instruire.

După o lună cu 3-4 lecţii săptămânale forţa se dublează faţă de nivelul iniţial, iar după o săptămână de întrerupere se pierde aproximativ 80 % din nivelul atins.

i. Nivelul iniţial de la care se începe instruirea.

Este necesar să se cunoască nivelul iniţial al forţei maxime la începerea antrenamentului organizat pentru dezvoltarea forţei, cunoscând fiind faptul că acesta se dezvoltă pe parcursul pregătirii în anumite limite (accesibilă la sfârşitul procesului de antrenament].

j. Intensitatea contracţiei musculare.

Unitatea funcţională de bază a aparatului contracţii este "unitatea motorie", reprezentată de neuronul motor, prelungirile sale dendritice, axonale şi ramificaţiile terminale ale acestuia, plăcile motorii şi toate fibrele musculare inervate de aceste ramificaţii terminale axonale ale neuronului motor.

Forţa produsă de muşchi, grupa musculară, sau lanţul muscular cinetic este direct proporţională cu capacitatea scoarţei cerebrale motorii de a trimite impulsuri nervoase mai frecvente şi mai precise spre unităţi motorii cât mai numeroase (se îmbunătăţeşte paralel cu starea de antrenament a sportivului).

k. Durata contracţiei musculare (amplitudinea).

Contracţiile de mai lungă durată, 25-30 sec. favorizează o creştere rapidă a forţei faţă de cele, să zicem, de 2-3 secunde.

I. Intensitatea formelor de organizare.

Calitatea procesului de instruire este dată de gradul de solicitare faţă de posibilitatea maximă, adică de intensitate. Intensitatea crescută duce la dezvoltarea rapidă a forţei cu condiţia ca dinamica ei să nu stânjenească creşterea de volum. în antrenamentul de forţă, intensitatea se exprimă în procente (%) din forţa maximă (40 %; BO %', 80 %, etc), iar volumul de lucru se referă la numărul de repetări sau kilograme ridicate.

m. Frecvenţa lecţiilor.

S-a demonstrat că antrenamentul de forţă zilnic măreşte forţa (de la 1 la 4 %) la diferite grupe musculare. Creşterea se realizează astfel: 56% în ziua antrenamentului, în a doua zi 39 % şi numai 6 % în a şaptea zi. Aceasta arată că, pentru dezvoltarea rapidă a forţei, antrenamentele trebuie să se desfăşoare zilnic sau chiar de două ori pe zi.

n. Metode de instruire.

Forţa creşte mult în funcţie de tipul de contracţie, de metoda sau procedeul de instruire. Un subiect atinge limita forţei sale maxime în 6-8 săptămâni prin contracţii izometrice şi 8-12 săptămâni prin eforturi dinamice (contracţii izotonice). Acest efect se explică prin aceea că în efortul dinamic un muşchi se contractă Ia maximum numai 1-2 secunde, totalizând 3-5 min. într-o lecţie (nu toate fibrele sunt în contracţie maximă). În practică se folosesc cel mai des combinaţii dintre contracţiile izometrice şi izotonice, corelate în funcţie de cerinţele specifice fiecărei ramuri de sport.

o. Tipul de mijloace ÅŸi succesiunea lor.

Mijloacele (exerciţiile) de dezvoltare a forţei se aleg în funcţie de tipul de forţă ce trebuie dezvoltat, de posibilităţile şi de deficienţele executantului, de perioada şi mezociclul de antrenament. Se consideră că pentru dezvoltarea detentei cel mai bine este să se efectueze întâi exerciţii intense şi de scurtă durată (90-100 %, din posibilităţi, haltere) şi apoi exerciţii cu încărcături mai mici, efectuate cu desprinderi explozive.

p. Valoarea unghiulară a segmentelor care lucrează şi lungimea muşchilor.

Valoarea optimă de lucru a unui muşchi este 80-120° (unghiul dintre segmente) , iar lungimea optimă de lucru este în jur de 80-90 % faţă de lungimea muşchiului în repaus. Este necesar a se cunoaşte unghiurile mişcărilor în care forţa este mai scăzută şi să se acţioneze cu amplitudinile corespunzătoare dezvoltării acesteia.

r. Factorii exogeni.

Factorii de mediu au influenţe dintre cele mai variate asupra organismului, prin urmare şi asupra forţei. Interesantă este părerea lui Hettinger, care consideră că forţa variază considerabil pe parcursul anului, la bază stând efectul radiaţiilor ultraviolete. în lunile iulie şi august razele ultraviolete ating apogeul, iar forţa maximă se manifestă în septembrie ca efect întârziat al acestora.

Radiaţiile ultraviolete intensifică activitatea glandelor suprarenale, fapt care produce o mobilizare a hormonilor sexuali masculini care, ia rândul lor, favorizează prin antrenament creşterea forţei pe lunile de iarnă - iradierea artificială cu ultraviolete.

s. Factorii endogeni.

În afară de vârstă şi sex menţionăm ca factori endogeni: tipul de experienţă motrică, tipul constituţional (tipul atletic va dezvolta o forţă mai mare decât un tip astenic), modul de desfăşurare a proceselor bio-chimice, tipul de fibre musculare (Tipul II cuprinde fibrele rapide — FT =fast twitch, contracţie rapidă - împărţite în fibre albe rapide, denumite şi tip II A slab vascularizate, însă cu mare putere de contracţie, dar de scurtă durată, specific lucrului în regim anaerob, precum şi fibre albe rapide vascularizate de tip II B, care se contractă puternic pe o perioadă de timp mai mare, ce permite lucrul atât în regim anaerob, cât şi aerob; mai sunt descrise şi fibre intermediare de tip II C caracteristice lucrului în regimuri diferite.

Tipul I de fibre, fibre lente (St - slow twitch - contracţie lentă) sau fibre roşii sunt bogat vascularizate, asigură un aport crescut de oxigen şi deşi nu dezvoltă o putere foarte mare, sunt rezistente la oboseală, ceea ce favorizează lucrul în regim aerob.


sursa imaginii - freeschoolclipart.com


Tag-uri: muschi, putere, antrenament



Categorie: Sport  - ( Sport - Archiva)

Data Adaugarii: 07 March '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :