FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,092
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Factorii care cauzeaza alergiile

Tag-uri Populare


boala   minerale   apa   sanatate   tratament   inima   natural   organism   cura   sange   tinerete   piele   inflamatie   cardiac   cardiovascular   ape   relief   geografie   fructe   mucoasa   aer   legume   infectie   medicament   ingrijire   proteine   regim   organ   boala infectioasa   ochi   vitamine   stomac   alimentatie   boli   medicina   respiratie  

All Tags

Famous Forum

 

Factorii care cauzeaza alergiile

 Q:   Intreaba despre Factorii care cauzeaza alergiile       
Factorii care cauzeaza alergiile După momentul şi felul debutului, istoricul făcut de bolnav va puncta tipul evoluţiei bolii.

Se ştie că numeroase afecţiuni alergice au evoluţie continuă. Astfel se manifestă rinita şi astmul în cazul expunerii constante la un anume alergen; urticaria prin sensibilizare la alimente uzuale sau de cauză endogenă, in timp ce în numeroase alto cazuri discontinuitatea evoluţiei este motivată de contacte întâmplătoare cu alergenul (frecvent pentru sensibilizările medicamentoase, la alimente neuzuale, la alergeni de casă pentru navetişti, pentru cei ce se expun doar în vacanţe, weekenduri).

Tot o evoluţie discontinuă, dar cu incidenţă tipic sezonieră este sensibilizarea la alergeni ca polen şi muce gaiuri atmosferice. Utilizarea unor medicamente care modifică aspectul tipic al bolii, participând ele însele la mecanismul de producere al fenomenului alergic poate să dea un tablou atipic al afecţiunii.

Anamnestic se va urmări şi nota dependenţa evoluţiei in funcţie de factorii ambientali de locuinţă, profesionali, zona geografică, factori socio-economici. Pentru a obţine o anamneză completă medicul va pune Întrebări şi bolnavul va răspunde cu indicii precise asupra locuinţei, mediului in care are contacte prelungite cu alergeni banali, cum ar fi praful de casă, penele, scuame de epidermă şi perii animalelor, unele specii de mucegaiuri sau cu alergeni mai puţin cunoscuţi ca daphniile (puricii de baltă cu care sunt hrăniţi peştii de acvariu), fibre de lemn —esenţe rare, plante sensibilizante ca primule, muşcate etc.

Se ştie că o casă de la ţară este mai „Încărcată" alergenic, mai ales când există spaţii care, aparent curate, sunt mai rar ventilate şi curăţate, fiind păstrate pentru „oaspeţi". O casă neaerisită, cu lenjeria de pat nescuturată zilnic poate fi un mediu propice pentru dezvoltarea excesivă a unui foarte puternic factor sensibilizant, component al prafului de casă şi anume un parazit numit dermatophagoides pteronissimus (d.ph). Acesta este principalul alergen din praful de casă, care, aşa cum am arătat, este un amestec de alergeni conţinând particule de praf inert, d.ph., pene, scuame de epidermă şi peri de animale, fibre sintetice, mucegaiuri.

Aceste componente ale prafului de casă variază ca proporţii în diferite locuinţe în funcţie de zona geografică (zonele călduţe şi umede sunt bogate în d.ph, cele umede şi reci abundă în diferite tipuri de mucegaiuri). La spectrul etiologic al prafului de casă mai contribuie şi prezenţa sau absenţa animalelor, tipul covoarelor (lină, material plastic).

Acest fapt face ca un alergic la praf de casă să nu manifeste totdeauna semnele bolii sale decât într-un anumit tip de locuinţă, unde întâlneşte un spectru de alergeni caracteristic, în acord cu sensibilizarea sa. La oraş, spre deosebire de mediul rural, creşterea concentraţiei de alergeni în locuinţă se datorează fie lipsei mijloacelor de igienă, fie aglomerării camerelor cu mobilier şi obiecte, condiţii care creează un mediu propice înmulţirii unor factori sensibilizanţi.

Prezenţa covoarelor pluşate, mochetelor, tapetelor netratateelectrostatic, a bibliotecilor mari, deschise, televizoarelor în camera de dormit, constituie motive de sensibilizare la praful de casă, alergen care iniţiază şi agravează unele afecţiuni alergice. Spre deosebire de praful de casă cu conţinut organic şi potenţial sensibilizant, praful de stradă sau industrial format în general din substanţe neantigenice, nu este sensibilizant, ci numai iritant respirator.

În ceea ce priveşte factorii profesionali, etiologia alergică profesională este semnificativ corelată cu profilul industrial (chimic, textil, cerealier, forestier, alimentar, veterinar). Trebuie specificat că nu este suficientă expunerea în aceste medii pentru sensibilizare, ci este necesară şi o predispoziţie specială, adesea înnăscută pentru instalarea bolii alergice.

Numeroase substanţe chimice al căror număr este în continuă creştere pot întruni calităţi sensibilizante. Rolul lor în inducerea fenomenelor do alergie este demonstrat de apariţia suferinţei în orele de activitate profesională, accentuarea simptomelor spre sfârşitul programului de lucru, dispariţia sau atenuarea o dată cu părăsirea locului de muncă şi în special în perioadele de concediu.

Alergenii profesionali sunt rareori cauza exclusivă a unor suferinţe alergice; cel mai adesea acţionează asociaţi cu alte sensibilizări şi în sumaţie cu factori iritativi, care favorizează declanşarea fenomenelor alergice.

Microclimatul industrial şi factorii climatici externi favorizează şi ei răspândirea alergenilor profesionali. Acelaşi rol îl poate avea şi obiceiul unor muncitori de a purta hainele de protecţie, de lucru şi în mediul casnic.

în alte cazuri, alergenul profesional poate fi în acelaşi timp şi un factor din mediul casnic. Aşa stau lucrurile cu alergenul profesional făina de cereale, mixtură antigenică, în care un alt dermatophagoid şi anume dermatophagoi-des farinae este antigenul dominant.

Cazuri similare pot fi întâlnite la cei care lucrează în agricultură, zootehnie, la prelucrarea pieilor de animale, în industria textilă, chimică, farmaceutică, ca şi în mediul sanitar.

Analiza etiologiei alergice în raport cu factorii geografici şi climatici observaţi dinamic evidenţiază particularităţi şi dependenţe notabile. Este demonstrativă evoluţia rino-conjunctivitelor şi astmului alergic prin sensibilizare la polen de graminee în funcţie de deplasarea pe linie geografică de la sud spre nord şi de la altitudine mică spre cea înaltă.

Pentru ţara noastră polinozele, manifestări tipic alergice, se manifestă în zona de câmpie primăvara şi vara, spre deosebire de zona de deal şi munte unde declanşarea tabloului clinic se face mai târziu, iar durata manifestării este mai scurtă. Simptomatologia caracteristică de polinoză dispare în mediul marin (de aici indicaţia curei heliomarine pentru aceste suferinţe), căci aici dispersia alergenilor este net mai mare. într-un mod asemănător, atenuarea simţitoare a fenomenelor de polinoză are loc în cadrul aceleiaşi zone geografice şi în acelaşi anotimp în zilele reci şi ploioase. Intensificarea simptomatologiei este pregnantă o dată cu încălzirea bruscă, asociată cu vânt.

Din toate aceste corelaţii medicul poate aprecia evoluţia naturală a bolii, poate interpreta intensificări şi atenuări simţitoare ale simptomatologiei aparent spontană şi, mai ales, poate folosi factorii naturali de mediu în rezolvarea suferinţelor bolnavilor.

Bolile alergice ocupă o pondere crescândă în spectrul îmbolnăvirilor generale. Dacă ar fi să apreciem numai frecvenţa astmului bronşic alergic, am înţelege importanţa majoră a acestei categorii etiologice sub aspect socio-economic, în funcţie de recurenţa fenomenelor, de necesitatea unor tratamente repetate, uneori foarte costisitoare, de numărul mare de zile de incapacitate de lucru, de integrarea defectuoasă în viaţa socială şi adesea şi in cea familială.

Există o condiţionare reciprocă Intre individul alergic şi mediul socio-economic al acestuia.

Dacă mediul socio-economic este cel care imprimă amprenta asupra modului de viaţă şi de civilizaţie a unui individ, această relaţie nu este fixă, ci are aspecte dinamice, dependente de numeroşi factori, din care cei educaţionali au un rol major.

Începând din mica copilărie şi până târziu în viaţă, condiţiile de mediu pot fi îmbunătăţite, perfecţionate, sub influenţa unor măsuri igienice a persoanei, a locuinţei, a mediului profesional.
Schimbarea unora din parametrii ambientali poate să aibă un rol major în atenuarea tabloului multor afecţiuni alergice.

Sunt încă numeroase cazurile în care lipsa oricăror eforturi de ameliorare a condiţiilor de mediu face ca persistenţa contactelor cu alergenii de mediu sau cu factori nefavorabili ca poluarea, uzul neraţional de toxice (alcool, tutun), igienă necorespunzătoare} să agraveze tabloul clinic al unei sensibilizări iniţial moderată.

In raport cu unele obiceiuri de viaţă şi alimentare se pot demonstra şi alte dependenţe şi influenţe asupra gravităţii evoluţiei unor afecţiuni alergice, cum sunt manifestările provocate prin sensibilizare la trofoalergeni (alergeni alimentari).

S-a demonstrat că la individul atopic, excesul alimentar (mai ales proteic) induce sigur fenomene clinice grave ca angjioedem, urticarie generalizată, şoc anafilactic. Este cunoscut că regimuri hipercarnate, utilizarea abuzivă a ouălor, ciocolatei, cafelei, conservelor, afumăturilor, fragilor, căpşunilor, zmeurii şi preparatelor din acestea, portocalelor, bananelor, crustaceelor etc. provoacă fenomene zgomotoase brutale, prelungite în timp, chiar după întreruperea dietei. Alteori manifestările alergice de intensitate medie sunt persistente, supărătoare.

Trebuie cunoscute un numai rolul unor alergeni şi modul de alimentaţie, dar şi posibilitatea declanşării tabloului de alergie aparent legată de momentul alimentar şi de unele alimente, în timp ce substratul principal etiologic este altul. Astfel, pentru fenomene digestive de aspect alergic, pot fi incriminate alimente (salam, conserve etc), când în realitate cauza poate să fie un medicament (aspirină, piramidon etc).

Se cunosc nenumărate cazuri în care istoricul demonstrează că unii factori nespecifici pot avea un rol determinant în determinismul unei suferinţe.

Acest tip de anamneză este prezentat mai ales de bărbaţi cu vechi suferinţe digestive (adesea hepatice şi intestinale, ori scăderea sau lipsa acidităţii gastrice), care acuză îndată după ce mănâncă fie erupţii cutanate, fie fenomene migrenoide, stare de rău general. într-adevăr, aceşti indivizi, posibili atopici fac legătura dintre fenomene asemănătoare alergice ca manifestare, dar cu mecanism sigur nealergic, nespecific şi momentul alimentar. Rar însă alimentul se dovedeşte ca având calităţi alergice (teste cutanate şi de provocare în spital, negative), fapt care sugerează posibilitatea unor condiţionări. Frecvent se constată la aceştia că uzul şi uneori abuzul de alcool este constant, fiind un factor nespecific inductor de mediatori.

In aceste cazuri medicul va analiza cu atenţie condiţiile de provocare a suferinţei, cu argumente ştiinţifice, cu teste de provocare în spital, astfel Încât bolnavul va accepta mai uşor diagnosticul atunci când înţelege parţial unele mecanisme ale bolii.

Poate că alergiile de natură alimentară şi digestivă (în care alergenul ca atare nu este sensibilizat, dar degradat insuficient printr-o boală cronică secretorie şi enzimatică digestivă) sunt cel mai greu de abordat numai anamnestic. In asemenea cazuri se semnalează numeroase erori de corelare în exces sau în minus, care contribuie la perpetuarea suferinţei bolnavului, la supraadăugarea unuia din cei mai importanţi factori care influenţează nefavorabil evoluţia stărilor alergice, disconfortul psihic.

Structura anterioară la labilitate neuro-vegetativă sau supraadăugată unei suferinţe cronice, epuizante (nici pruritul, şi erupţiile, nici astmul, nici crizele anafilactice nu sunt lipsite de răsunet asupra stării psihice a unui individ), factorul psihic poate căpăta rolul major în reproducerea neimunologică a unui fenomen anterior sigur alergic.

Se înţelege de ce la un atopic este important să se stabilească cât participă la declanşarea unui fenomen clinic fiecare agent etiologic posibil, cu atât mai mult, cu cit pentru corectarea sau înlăturarea unuia dintre aceştia măsurile deosebit de eficiente pot fi foarte simple.

Medicul trebuie să familiarizeze bolnavul cu aceste posibilităţi progresiv sau direct, în funcţie de nivelul de înţelegere, de pregătire, de starea psihică a fiecărui individ.

Numai în acest mod anamneză va fi, pe lângă un prilej de diagnostic şi un moment al actului terapeutic. O anamneză desfăşurată în condiţii de confort psihic pentru bolnav, devine o „descărcare", un prilej de confesiune şi de înţelegere a suferinţei.

Medicul va căuta ca pacientul să fie receptiv la sfaturile sale, să colaboreze la îndeplinirea măsurilor de profilaxie specifică şi nespecifică şi mai ales la aplicarea unui tratament corect.


sursa imaginii - freedigitalphotos.net


Tag-uri: alimentatie, mucegai, polen



Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 23 February '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :