Statistics:
Visits: 1,170 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Examenul microscopic al sedimentului
Q: | Intreaba despre Examenul microscopic al sedimentului |
Prin examenul microscopic al sedimentului se pune accentul pe cercetarea anumitor formatiuni (celule si resturi celulare, cristale, microbi etc.), ce se depun intr-un lichid recoltat din organism.
Exemple:
a) Sedimentul biliar este cel cercetat in bila obtinuta prin tubaj duodenal si centrifugata. Intubatia se practica dimineata pe nemancate, cu o sonda subtire de cauciuc, care are la capat o oliva metalica gaurita (sonda Einhorn).
Dupa ce capatul sondei a trecut de faringe, bolnavul inghite pana la diviziunea 45, apoi, stand culcat pe dreapta, inghite inca 15 cm, portiune cu portiune.
Uneori este necesara o pauza de 25 de minute fara sa inghita, pentru a lasa timp sondei sa treaca de orificiul de evacuare a stomacului (pilor).
Aceasta se verifica la examenul de radiologie si, daca sonda este in duoden, se extrage bila, care vine spontan, de culoare galbena-portocalie (bila A).
La un moment dat, culoarea bilei externe devine bruna (bila B mai concentrata). Cand bila B nu vine spontan, se injecteaza pe sonda, ulei sau sulfat de magneziu.
Dupa scurgerea bilei B urmeaza o bila limpede, deschisa la culoare, galbena-citrin (bila C sau hepatica). Dupa ce s-a masurat cantitatea fiecarui tip de bila, precum si timpul de scurgere al fiecareia, bila este dusa in laborator, unde se centrifugheaza, sedimentul fiind examinat la microscop.
In sedimentul biliar normal se gasesc celule epiteliale, mucus, cristale de colesterol, saruri biliare si flora microbiana provenita din stomac. Pot fi gasiti paraziti ca Latnblia sau larve de Strongiloides vii; alteori, semne de inflamatie a cailor biliare sau a duodenului, leucocite, cilindri de mucus si cilindri de saruri biliare, uneori microcalculi si eritrocite.
Stabilirea nivelului inflamatiei, se face comparand rezultatele sedimentului din cele trei tipuri de bila.
b) Sedimentul gastric, care este obtinut din lichidul gastric extras prin tubaj dimineata pe nemancate sau dupa pranzul de proba, care contine alcool sau cafeina. Se centrifugheaza si se examineaza la microscop. In mod normal, se gasesc epitelii, rare leucocite provenite din secretiile nazofaringiene, mucus, rare microorganisme si ciuperci.
Patologic, se gasesc elemente ce dovedesc inflamatia (foarte multe leucocite, microbi, celule epiteliale, mucus) sau elemente ce dovedesc o evacuare intarziata (grasimi, cristale de tirozina si leucina).
In caz de cancer gastric, se pot gasi celule canceroase, iar in caz de ulcer, elemente inflamatorii, iar daca ulcerul sangereaza, se gasesc eritrocite.
c) Sedimentul lichidului cefalorahidian, care este obtinut prin punctie lombara, suboccipitala sau in ventriculii cerebrali. In sediment se gasesc in mod normal globule albe (limfocite, neutrofile). Pentru a le deosebi, este necesar ca din sediment sa se faca preparate microscopice colorate, unele pentru sange si altele pentru microbii care eventual s-ar gasi in caz de meningite purulente.
Patologic se poate gasi o crestere enorma a leucocitelor (neutrofile in meningite acute, limfocite in tuberculoza meningiana), eritrocite si microbi care au cauzat boala;
d) Sedimentul urinar, care se obtine astfel :
urina recoltata nu mai mult de 3-4 ore se centrifugheaza si din sediment se fac lame colorate, pentru examenul citobacteriologic, iar din rest se examineaza intre lama si lamela la microscop.
Normal se gasesc celule epiteliale mai des la femei (provin in mare parte din vagin), levuri (ciuperci), rare leucocite, mucus si rare saruri si cristale de oxalat de calciu, acid uric etc.
Patologic, pot aparea eritrocite (sangerari renale, nefrite), foarte multe leucocite si mucus, o abundenta de cristale de un singur fel (calculoza renala), sau cilindri , in caz de nefrite, nefroze.
e) Sedimentul de ascita sau de lichid pleural care se obtine astfel:
lichidele se obtin prin punctie cu trocar (ac special), pentru lichidul de ascita (paracenteza), si cu ac de seringa, pentru lichidul pleural (punctie pleurala).
In sedimentul obtinut dupa centrifugare, in mod normal se gasesc numai cateva celule epiteliale si foarte putine eritrocite provenite de la trecerea acului prin tesuturi.
Patologic, se pot gasi numeroase eritrocite sau leucocite neutrofile (procese inflamatorii acute), limfocite (procese de natura tuberculoasa), celule canceroase sau microbi (in afectiuni purulente).
Exemple:
a) Sedimentul biliar este cel cercetat in bila obtinuta prin tubaj duodenal si centrifugata. Intubatia se practica dimineata pe nemancate, cu o sonda subtire de cauciuc, care are la capat o oliva metalica gaurita (sonda Einhorn).
Dupa ce capatul sondei a trecut de faringe, bolnavul inghite pana la diviziunea 45, apoi, stand culcat pe dreapta, inghite inca 15 cm, portiune cu portiune.
Uneori este necesara o pauza de 25 de minute fara sa inghita, pentru a lasa timp sondei sa treaca de orificiul de evacuare a stomacului (pilor).
Aceasta se verifica la examenul de radiologie si, daca sonda este in duoden, se extrage bila, care vine spontan, de culoare galbena-portocalie (bila A).
La un moment dat, culoarea bilei externe devine bruna (bila B mai concentrata). Cand bila B nu vine spontan, se injecteaza pe sonda, ulei sau sulfat de magneziu.
Dupa scurgerea bilei B urmeaza o bila limpede, deschisa la culoare, galbena-citrin (bila C sau hepatica). Dupa ce s-a masurat cantitatea fiecarui tip de bila, precum si timpul de scurgere al fiecareia, bila este dusa in laborator, unde se centrifugheaza, sedimentul fiind examinat la microscop.
In sedimentul biliar normal se gasesc celule epiteliale, mucus, cristale de colesterol, saruri biliare si flora microbiana provenita din stomac. Pot fi gasiti paraziti ca Latnblia sau larve de Strongiloides vii; alteori, semne de inflamatie a cailor biliare sau a duodenului, leucocite, cilindri de mucus si cilindri de saruri biliare, uneori microcalculi si eritrocite.
Stabilirea nivelului inflamatiei, se face comparand rezultatele sedimentului din cele trei tipuri de bila.
b) Sedimentul gastric, care este obtinut din lichidul gastric extras prin tubaj dimineata pe nemancate sau dupa pranzul de proba, care contine alcool sau cafeina. Se centrifugheaza si se examineaza la microscop. In mod normal, se gasesc epitelii, rare leucocite provenite din secretiile nazofaringiene, mucus, rare microorganisme si ciuperci.
Patologic, se gasesc elemente ce dovedesc inflamatia (foarte multe leucocite, microbi, celule epiteliale, mucus) sau elemente ce dovedesc o evacuare intarziata (grasimi, cristale de tirozina si leucina).
In caz de cancer gastric, se pot gasi celule canceroase, iar in caz de ulcer, elemente inflamatorii, iar daca ulcerul sangereaza, se gasesc eritrocite.
c) Sedimentul lichidului cefalorahidian, care este obtinut prin punctie lombara, suboccipitala sau in ventriculii cerebrali. In sediment se gasesc in mod normal globule albe (limfocite, neutrofile). Pentru a le deosebi, este necesar ca din sediment sa se faca preparate microscopice colorate, unele pentru sange si altele pentru microbii care eventual s-ar gasi in caz de meningite purulente.
Patologic se poate gasi o crestere enorma a leucocitelor (neutrofile in meningite acute, limfocite in tuberculoza meningiana), eritrocite si microbi care au cauzat boala;
d) Sedimentul urinar, care se obtine astfel :
urina recoltata nu mai mult de 3-4 ore se centrifugheaza si din sediment se fac lame colorate, pentru examenul citobacteriologic, iar din rest se examineaza intre lama si lamela la microscop.
Normal se gasesc celule epiteliale mai des la femei (provin in mare parte din vagin), levuri (ciuperci), rare leucocite, mucus si rare saruri si cristale de oxalat de calciu, acid uric etc.
Patologic, pot aparea eritrocite (sangerari renale, nefrite), foarte multe leucocite si mucus, o abundenta de cristale de un singur fel (calculoza renala), sau cilindri , in caz de nefrite, nefroze.
e) Sedimentul de ascita sau de lichid pleural care se obtine astfel:
lichidele se obtin prin punctie cu trocar (ac special), pentru lichidul de ascita (paracenteza), si cu ac de seringa, pentru lichidul pleural (punctie pleurala).
In sedimentul obtinut dupa centrifugare, in mod normal se gasesc numai cateva celule epiteliale si foarte putine eritrocite provenite de la trecerea acului prin tesuturi.
Patologic, se pot gasi numeroase eritrocite sau leucocite neutrofile (procese inflamatorii acute), limfocite (procese de natura tuberculoasa), celule canceroase sau microbi (in afectiuni purulente).
Tag-uri: sedimentul biliar, sedimentul gastric, sedimentul urinar, sedimentul de ascita |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 26 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :