Statistics:
Visits: 3,618 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
8
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Si daca... scrisa de Mihai Eminescu - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Si daca... scrisa de Mihai Eminescu - a doua parte |
In cea de a treia strofa spatiul cosmic domina si copleseste, prin simboluri: "norii desi se duc", "iese-n luciu luna". Aceasta imagine face loc meditatiei din finalul poemului: "E ca aminte sa-mi aduc/ De tine-ntotdeauna".
In cadrul grupului verbal se constata subordonarea prin functia tranzitiva si reflexiva a limbajului poetic. Astfel, in prima strofa verbele au mai ales sens propriu: ramurile "bat", "sa te am" in minte, si "sa te apropii". Doar verbul "se cutremur" (plopii) are sens figurat. In strofa a doua verbele au sens figurat stele "bat in lac" luminand, inseninand gandul. Verbele din ultima strofa au o mai mare capacitate de abstractizare. Se sugereaza o realitate afectiva de nuanta meditativa si filozofica gandurile rele, durerea dispar asemenea norilor desi, iubita ramanand in viata poetului in ipostaza de amintire.
"Si daca..." pune in evidenta cu ajutorul paralelismului sintactic o relatie de dependenta intre universul "real" al naturii si spatiul afectiv al umanului. Cele trei strofe repeta cu mici modificari, o structura sintactica unica in jurul propozitiei regente, redusa la un singur cuvant: "E" graviteaza universul naturii - primele doua versuri din fiecare strofa - si acela al miscarilor interioare - ultimele versuri ale fiecarei strofe, primele doua versuri detin, in raport cu regenta, functia de subiective; natura, ale carei miscari sunt construite, toate, la prezent indicativ, alcatuieste astfel subiectul ferm al existentei universale. Urmatoarele prepozitii, cu verbul la conjunctiv, ce sugereaza miscarile sufletesti, sunt din punct de vedere sintactic, finale. Sub raportul semnificatiilor, ni se sugereaza si prin procedee sintactice faptul ca existenta naturii influenteaza starile sufletesti ale indragostitului.
Iubirea evocata de Eminescu, si in aceasta poezie, poate fi inteleasa ca ideal posibil de implinit prin sacrificiu. Poetul proiecteaza sentimentul iubirii in eternitate, pledand, ca de altfel in intreaga sa creatie, de la "De-as avea" pana la "Luceafarul" pentru spiritualizarea sentimentului. "Eminescu spunea Titu Maiorescu, cauta dragostea nu femeia.." si aceasta viziune confera poeziei "Si daca." lumina si seninatate, armonie si liniste mioritica Durerea despartirii se conjuga cu imaginea iubirii de altadata dar dispare treptat pe masura ce amintirea iubitei cuprinde intreaga fire: "E ca durerea mea s-o-mpac/ Inseninandu-mi gandul". Asadar, poetul intelege iubirea ca pe un sentiment profund, ce nu se supune unor limite de spatiu si timp, ca moment de innobilare al spiritului si ca pe o victorie asupra mortii si a uitarii.
Minai Eminescu a invesmantat in haina nepieritoare a lirismului filozofic cantecul de iubire, inscriindu-l in patrimoniul literaturii universale ca valoare eterna. Acest lucru a fost posibil doar prin adancimea simtirii si a cugetarii poetice, prin sublimul viziunii lui artistice.
In cadrul grupului verbal se constata subordonarea prin functia tranzitiva si reflexiva a limbajului poetic. Astfel, in prima strofa verbele au mai ales sens propriu: ramurile "bat", "sa te am" in minte, si "sa te apropii". Doar verbul "se cutremur" (plopii) are sens figurat. In strofa a doua verbele au sens figurat stele "bat in lac" luminand, inseninand gandul. Verbele din ultima strofa au o mai mare capacitate de abstractizare. Se sugereaza o realitate afectiva de nuanta meditativa si filozofica gandurile rele, durerea dispar asemenea norilor desi, iubita ramanand in viata poetului in ipostaza de amintire.
"Si daca..." pune in evidenta cu ajutorul paralelismului sintactic o relatie de dependenta intre universul "real" al naturii si spatiul afectiv al umanului. Cele trei strofe repeta cu mici modificari, o structura sintactica unica in jurul propozitiei regente, redusa la un singur cuvant: "E" graviteaza universul naturii - primele doua versuri din fiecare strofa - si acela al miscarilor interioare - ultimele versuri ale fiecarei strofe, primele doua versuri detin, in raport cu regenta, functia de subiective; natura, ale carei miscari sunt construite, toate, la prezent indicativ, alcatuieste astfel subiectul ferm al existentei universale. Urmatoarele prepozitii, cu verbul la conjunctiv, ce sugereaza miscarile sufletesti, sunt din punct de vedere sintactic, finale. Sub raportul semnificatiilor, ni se sugereaza si prin procedee sintactice faptul ca existenta naturii influenteaza starile sufletesti ale indragostitului.
Iubirea evocata de Eminescu, si in aceasta poezie, poate fi inteleasa ca ideal posibil de implinit prin sacrificiu. Poetul proiecteaza sentimentul iubirii in eternitate, pledand, ca de altfel in intreaga sa creatie, de la "De-as avea" pana la "Luceafarul" pentru spiritualizarea sentimentului. "Eminescu spunea Titu Maiorescu, cauta dragostea nu femeia.." si aceasta viziune confera poeziei "Si daca." lumina si seninatate, armonie si liniste mioritica Durerea despartirii se conjuga cu imaginea iubirii de altadata dar dispare treptat pe masura ce amintirea iubitei cuprinde intreaga fire: "E ca durerea mea s-o-mpac/ Inseninandu-mi gandul". Asadar, poetul intelege iubirea ca pe un sentiment profund, ce nu se supune unor limite de spatiu si timp, ca moment de innobilare al spiritului si ca pe o victorie asupra mortii si a uitarii.
Minai Eminescu a invesmantat in haina nepieritoare a lirismului filozofic cantecul de iubire, inscriindu-l in patrimoniul literaturii universale ca valoare eterna. Acest lucru a fost posibil doar prin adancimea simtirii si a cugetarii poetice, prin sublimul viziunii lui artistice.
Tag-uri: si daca..., mihai eminescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :