FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 7,682
Votes: 3
Fame Riser
          
Fame Rank
3
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi O furnica

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   continent   ape   geografie   poet   morometii   omor   investigatie   personaj   crima   otrava  

All Tags

Famous Forum

 

Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi O furnica

 Q:   Intreaba despre Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi O furnica       
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi O furnica Incisivul Arghezi, vesnic nemultumitul Arghezi, cunoscut mai ales pentru poezia sa filozofico-religioasa pentru aceea de critica pentru limbajul sau ce se revendica din estetica uratului, se dovedeste un neintrecut pictor al universului marunt asupra caruia se apleaca cu caldura si intelegere, cu duiosie si umor. Apartin acestei categorii mare parte din poeziile volumelor "Versuri de seara", "Martisoare", o parte din cele cuprinse in "Buruieni", intregul volum "Copilaresti''. Numita simbolic "poezia boabei si a taramei", ea cuprinde un univers al inocentei, gingasiei, puritatii. Arghezi abandoneaza slova "de foc" si adopta mestesugul artizanului migalos. Lumea vietuitoarelor marunte dobandeste trasaturile lumii umane.

Poezia "O furnica", cuprinsa in volumul "Versuri de sear a" (1935) sta marturie acestui talent al poetului, dezvaluindu-ne un alt suflet capabil de gingasii, iubitor al universului casnic. Arghezi imbina descrierea cu naratiunea si cu dialogul. Marunta vietatet e "mica, mica" , are insa comportamentul fiintei umane: "Dar infipta vasazica". Dimensiunile ei minuscule o fac sa confunde piciorul cu o craca. Poetul nareaza in versuri episodul, imprimandu-i o nota de umor. "mi s-a urcat/ De pe nisipul uscat, / Pe picioare, pentru caci/ Mi le-a luat drept niste craci".
Aceleasi dimensiuni miniaturale, transpuse intr-o sintagma simpla, ce sugereaza anonimatul acestei vietati, - "Maruntica de faptura" - sunt puse in antiteza cu proverbiala ei harnicie.
Miniaturalul este aici exprimat cu ajutorul diminutivului "maruntica", epitet aplicat substantivului "faptura", dar si cu ajutorul unor cuvinte ce sugereaza prin continutul lor lexical dimensiunile minuscule: "o farama de ceva". Deci cu atat mai duioasa mi se pare harnicia si grija de-a aduna provizii pentru "iama ce-o sa vie". Urmarind drumul acestei fapturi si comportamentul ei, autorul dialogheaza, sau mai degraba monologheaza, exprimandu-si mahnirea ca "maruntica de faptura" a ratacit drumul, muncind degeaba sa aduca "merindea". El intervine autoironie: "Te-ai suit pan’la cravata/ Si mai ai pan’la chelie/ Doua dealuri si-o barbie". Duiosia, atitudinea calda-paterna se exprima intr-o simpla interogatie retorica, ce cuprinde in ea si apelativul "tata": "Nu vrei, tata, sa-ti arat/ Cum iei drumul indarat?"

Gradul de seriozitate creste usor, cand poetul i se adreseaza ca unei fiinte umane mature: "Sa-ti mai pui o intrebare: "Acest conjunctiv implica in el nuanta de respect si politete cu care tratezi un om. Ea este usor diminuata insa de grija poetului pentru viata furnicii: "Unde dormi, aici departe?/ intr-o pagina de carte? si creste usoara indurerare: "S-ajungi virgula tarzie/ intr-un op de poezie?"

De la dialogul imaginar, poetul revine la atitudinea narativa, exprimandu-si preocuparea pentru a intoarce minuscula si curajoasa fiinta pe drumul cel bun: "Ma gandesc ce-i de facut/ S-o feresc de nestiut". Se strecoara iarasi nota de umor, cand poetul isi justifica aceasta preocupare. Isi imagineaza furnicarul ca pe o familie preocupata de soarta fiecarei membre a ei. Si furnicarul are un "pater familias", pe care Arghezi il identifica cu "Maica stareta furnica", "ce-o asteapta in zadar", asa cum orice parinte isi asteapta ingrijorat copiii sau pe ceilalti membri, plecati de-acasa si care nu sosesc la vreme.

Universul marunt e prezentat prin trasaturile esentiale, pe care Arghezi le-a observat prea bine. Atribuindu-i comportamente umane, el apropie acest univers de sufletul si de intelegerea copilului.


Descrierea, personificarea, limbajul accesibil si structura versului sunt calitati ce-o recomanda pentru a fi prezentata copiilor. Nu excludem nici valorile ei educative.


Tag-uri: comentariu, poezie, tudor arghezi



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 22 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :