Statistics:
Visits: 1,171 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai - a doua parte |
Intr-unul din "Psalmi", poetul se simte parasit de Dumnezeu, ca un "copac pribeag uitat in campie/ Cu fruct amar si cu frunzis/ Tepos si aspru-n indarjire vie." Aici, divinitatea nu este negata caci nici nu exista. Prezenta poetului este asemanata cu "a unui cronicar al infernaliilor" (N. Balota), cu a "schimnicului in chilia goala", cu a "intemnitatului din celula". Si nu este departe de adevar, caci Arghezi a trecut prin aceste ipostaze, la Cernica, in tineretea sa zbuciumata Scrisul "pe tencuiala" poate fi circumscris si inscriptiilor sau picturilor elementare, naive, din cavernele preistorice, dar si desenelor nevinovate ale unui copil.
"Ipostazele inscriptiei «cu unghia» sunt o evidenta inlocuire a artei grandilocvente cu o arta ce se multumeste naiv sau ironic sa zgarie tencuiala zidului." (M. Petroveanu)
in temerarea sa calatorie "ad inferos", poetul a ajuns la zid, la peretele "de firida goala" care claustreaza dar si dincolo de care nu exista nimic.
Poetul nu se considera insa un damnat, cu toate ca scrie o poezie a damnarii. Ca unii poeti romantici, cautand pe Dumnezeu, el a intalnit Diavolul, semn ca insusi Ziditorul ii este foarte aproape. Poate acesta este si motivul pentru care Arghezi nu ajunge la disperare. Pierzandu-si "unghia ingereasca", prin tocire de atata truda poetul constata ca o alta, asemanatoare, "nu a mai crescut" sau poate nu o mai recunoaste. De aceea, el lasa a-i creste alte unghii, demonice, "de la mana stanga". Cu mana ce-1 doare "ca o gheara/ Neputincioasa sa se stranga", poetul va scrie pe intuneric, in singuratate". Experienta infernului sau a inceput in aceasta atmosfera prin inchiderea sa intr-un monolog existential.
Intunericul este simbolul dramei. Nekya - coborarea in infern din poezia "Flori de mucigai" este o descindere in noapte. Negura noptii nu creeaza doar atmosfera tragediei umane, ci se constituie in insasi substanta dramei, intr-o apocalipsa diferita de cea a romanticilor.
Timpul se retrage, iar spatiul devine nelimitat "Sunt stihuri fara an/ Stihuri de groapa", va reflectea, amar, autorul. Lupta sa inceteaza, caci el va cadea in inertia timpului mort si a spatiului incremenit in aceasta atmosfera lugubra, spiritul va muri si el, cartoriizandu-se "Stihuri de groapa/ De sete de apa/ Si de foame de scrum/ Stihurile de acum".
Metafizica lui Arghezi este crestina "Intuitia mortii si vedeniile cumplite, de apocalips, sunt semnele precursoare ale invierii". (P. Constantinescu)
Setea poetului se construieste pe golurile existentiale, pe idealurile neatinse, pe dorinta impatimita de a fi. La limita dintre sperantele ipotetice ramane insa noaptea in care s-a scufundat eul, cu ploaia ei dezolanta "Era intuneric. Ploaia batea departe afara/ Si ma durea mana ca o ghiara' Neputincioasa sa se stranga".
Desi coplesit de neputinta, poetul nu poate renunta isi va aduna intreaga nadejde si, cu puteri supraomenesti, va incerca sa vietuiasca, cu toata hotararea "Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga".
Mutatia mdeletrricirii mainilor, folosirea chinuitoare a unghiilor de la cea stanga este semnificativa pentru statutul poetic al "marelui Alpha".
"Ipostazele inscriptiei «cu unghia» sunt o evidenta inlocuire a artei grandilocvente cu o arta ce se multumeste naiv sau ironic sa zgarie tencuiala zidului." (M. Petroveanu)
in temerarea sa calatorie "ad inferos", poetul a ajuns la zid, la peretele "de firida goala" care claustreaza dar si dincolo de care nu exista nimic.
Poetul nu se considera insa un damnat, cu toate ca scrie o poezie a damnarii. Ca unii poeti romantici, cautand pe Dumnezeu, el a intalnit Diavolul, semn ca insusi Ziditorul ii este foarte aproape. Poate acesta este si motivul pentru care Arghezi nu ajunge la disperare. Pierzandu-si "unghia ingereasca", prin tocire de atata truda poetul constata ca o alta, asemanatoare, "nu a mai crescut" sau poate nu o mai recunoaste. De aceea, el lasa a-i creste alte unghii, demonice, "de la mana stanga". Cu mana ce-1 doare "ca o gheara/ Neputincioasa sa se stranga", poetul va scrie pe intuneric, in singuratate". Experienta infernului sau a inceput in aceasta atmosfera prin inchiderea sa intr-un monolog existential.
Intunericul este simbolul dramei. Nekya - coborarea in infern din poezia "Flori de mucigai" este o descindere in noapte. Negura noptii nu creeaza doar atmosfera tragediei umane, ci se constituie in insasi substanta dramei, intr-o apocalipsa diferita de cea a romanticilor.
Timpul se retrage, iar spatiul devine nelimitat "Sunt stihuri fara an/ Stihuri de groapa", va reflectea, amar, autorul. Lupta sa inceteaza, caci el va cadea in inertia timpului mort si a spatiului incremenit in aceasta atmosfera lugubra, spiritul va muri si el, cartoriizandu-se "Stihuri de groapa/ De sete de apa/ Si de foame de scrum/ Stihurile de acum".
Metafizica lui Arghezi este crestina "Intuitia mortii si vedeniile cumplite, de apocalips, sunt semnele precursoare ale invierii". (P. Constantinescu)
Setea poetului se construieste pe golurile existentiale, pe idealurile neatinse, pe dorinta impatimita de a fi. La limita dintre sperantele ipotetice ramane insa noaptea in care s-a scufundat eul, cu ploaia ei dezolanta "Era intuneric. Ploaia batea departe afara/ Si ma durea mana ca o ghiara' Neputincioasa sa se stranga".
Desi coplesit de neputinta, poetul nu poate renunta isi va aduna intreaga nadejde si, cu puteri supraomenesti, va incerca sa vietuiasca, cu toata hotararea "Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga".
Mutatia mdeletrricirii mainilor, folosirea chinuitoare a unghiilor de la cea stanga este semnificativa pentru statutul poetic al "marelui Alpha".
Tag-uri: comentariu, poezie, tudor arghezi, flori de mucigai |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 22 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :