Statistics:
Visits: 1,859 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Morgenstimmung- prima parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Morgenstimmung- prima parte |
In concertul liricii erotice, Tudor Arghezi este o voce inconfiindabila Paralel cu "Agate negre" (1904), Arghezi publica in revistele vremii poeme suave si delicate, de o rara fragezime si puritate: "Sfarsitul toamnei" (Linia dreapta, I, 4, 1 iunie 1904), Doliu (Viata romaneasca, dec., 1911), "Drum in iarna" (Viata sociala, L 11-12). "Poezia de iubire a lui Arghezi - spune Serban Cioculescu - surprinde si incanta printr-o nota dominanta de spiritualitate: dorinta e subliniata in adoratie".
O capodopera a eroticii argheziene este poezia 'Psalm de taina", unde elementul de arta este de primul rang, prin abundenta metaforelor si tonul sustinut al exaltarii. In termeni sacri de ardenta biblica, poetul invoca femeia, raspandita in poet "ca o mireasma-ntr-o padure, / Scrisa-n visare ca o slova", "camin al dorurilor", "fantana setii-nversunate", care i-a "pus pe suflet fruntea" si-a "luat intr-insul locul muncii". Poetul a purtat-o bratara la mana casnica-a gandirii", cu ea a "nazuit alaturi"
sa legene "pruncul onienirii".
Semnificatia blestemului din finalul poeziei este aceea a asocierii cu paroxismul sentimentului inselat "Ridica-ti din pamant urechea/ in ora noptii, cand te chem, / Ca sa auzi, o! neuitata/
neiertatorul meu blestem".
In "Cantare", femeia repetand gestul primordial, se ridica la simbolul insotitoarei permanente:
"Apropiata mie si totusi departata/ Logodnica de-a pururi, sotie niciodata".
Erotica arata in autorul "Cuvintelor potrivite" nu numai un misogin insetat de absolut, ci si un poet de lume, "evocand cu inflexiuni eminesciene, obrajii, surasul, parul, faptura-ntreaga a iubitei:
"Obrajii tai mi-s dragi/ Cu ochii lor ca lacul, / in care se-oglindesc/ Azurul si copacul" (Creion).
Ecourile eminesciene sunt mai pregnante in elegiile erotice - Melancolie, Toamna, Despartire, Oseminte pierdute - in care evoca melancolic, gesturi si relicve ale dragostei, intalniri si despartiri, intr-o atmosfera tomnatica si monotona
"Si acum c-o vad venind/ Pe poteca solitara, /
De departe, simt un jind/ Si-as voi sa mi se para/ (Melancolie)
Versurile "Vino. Dinainte iti voi desface pelinul si romanita, / Pe care le coace arsita. Cu bratele si pieptul voi despica poiana/ Si buruiana" (Mireasa) amintesc de eminesciana chemare din Floare albastra.
De data aceasta, insa, chemarea e pura in gura barbatului care o ademeneste pe "halucinata stiintei" in gradina "unde busuiocul a crescut ca brazii", spunandu-i vorbe ce evoca un ritual secret si fascinant si un erotism distilat in formule ceremoniale de "Cantarea Cantarilor".
Cu deosebita acuitate Arghezi a surprins boala de iubit, tanjirea indefinibila, lingoarea fetei: "Fata zace-n pat bolnava/ Gingasa si somnoroasa, /Ca pe-o tava/ De argint, o chiparoasa" (Lingoare).
Adesea, Arghezi a evocat frumusetea trupului femeii, ochii ei de catifea si 'Tivul pleoapelor", spranceana incondeiata "dintr-un lunecus cu pana", gura care a luat tipar "parca de la nenufar" sau dansul erotic ce tulbura mintea barbatului:
"Cu o floare-n dinti/ Rada-i un maces cu ghimpi fierbinti/ Joaca-n tina/ Cu soarele-n par, ca o albina/ Se-apleaca, se scoala, sare/ Cu salbile zornaitoare, / Ca niste zabale spumate./ Se inconvoaie pe jumatate, / Opreste soldu-n loc, zvarle piciorul unde Sagetatorul/ Atine noaptea drumul vulturilor de-argint" (Rada).
Motivul plamadirii femeii din materialele cosmice, ale sectorului nostru etnic, prezideaza inspiratia din cunoscuta poema "Jignire":
"Nepretuind granitul, o fecioara/ Din care-as fi putut sa ti-l cioplesc/ Am cautat in lutul romanesc/ Trupul tau zvelt si cuminte de ceara".
Morgenstimmung este una dintre cele mai reprezentative creatii erotice ale lui Arghezi. in aceasta poezie, autorul isi precizeaza atitudinea maturitatii fata de iubire, "rezolva drama nepotrivirii esentiale, prin solutia mistica a fuziunii sufletesti " (Seitan Cioculescu). Dupa Ion Coteanu "Morgestimmung" este poemul chemarii la viata, al intoarcerii poetului din claustrare in lume".
O capodopera a eroticii argheziene este poezia 'Psalm de taina", unde elementul de arta este de primul rang, prin abundenta metaforelor si tonul sustinut al exaltarii. In termeni sacri de ardenta biblica, poetul invoca femeia, raspandita in poet "ca o mireasma-ntr-o padure, / Scrisa-n visare ca o slova", "camin al dorurilor", "fantana setii-nversunate", care i-a "pus pe suflet fruntea" si-a "luat intr-insul locul muncii". Poetul a purtat-o bratara la mana casnica-a gandirii", cu ea a "nazuit alaturi"
sa legene "pruncul onienirii".
Semnificatia blestemului din finalul poeziei este aceea a asocierii cu paroxismul sentimentului inselat "Ridica-ti din pamant urechea/ in ora noptii, cand te chem, / Ca sa auzi, o! neuitata/
neiertatorul meu blestem".
In "Cantare", femeia repetand gestul primordial, se ridica la simbolul insotitoarei permanente:
"Apropiata mie si totusi departata/ Logodnica de-a pururi, sotie niciodata".
Erotica arata in autorul "Cuvintelor potrivite" nu numai un misogin insetat de absolut, ci si un poet de lume, "evocand cu inflexiuni eminesciene, obrajii, surasul, parul, faptura-ntreaga a iubitei:
"Obrajii tai mi-s dragi/ Cu ochii lor ca lacul, / in care se-oglindesc/ Azurul si copacul" (Creion).
Ecourile eminesciene sunt mai pregnante in elegiile erotice - Melancolie, Toamna, Despartire, Oseminte pierdute - in care evoca melancolic, gesturi si relicve ale dragostei, intalniri si despartiri, intr-o atmosfera tomnatica si monotona
"Si acum c-o vad venind/ Pe poteca solitara, /
De departe, simt un jind/ Si-as voi sa mi se para/ (Melancolie)
Versurile "Vino. Dinainte iti voi desface pelinul si romanita, / Pe care le coace arsita. Cu bratele si pieptul voi despica poiana/ Si buruiana" (Mireasa) amintesc de eminesciana chemare din Floare albastra.
De data aceasta, insa, chemarea e pura in gura barbatului care o ademeneste pe "halucinata stiintei" in gradina "unde busuiocul a crescut ca brazii", spunandu-i vorbe ce evoca un ritual secret si fascinant si un erotism distilat in formule ceremoniale de "Cantarea Cantarilor".
Cu deosebita acuitate Arghezi a surprins boala de iubit, tanjirea indefinibila, lingoarea fetei: "Fata zace-n pat bolnava/ Gingasa si somnoroasa, /Ca pe-o tava/ De argint, o chiparoasa" (Lingoare).
Adesea, Arghezi a evocat frumusetea trupului femeii, ochii ei de catifea si 'Tivul pleoapelor", spranceana incondeiata "dintr-un lunecus cu pana", gura care a luat tipar "parca de la nenufar" sau dansul erotic ce tulbura mintea barbatului:
"Cu o floare-n dinti/ Rada-i un maces cu ghimpi fierbinti/ Joaca-n tina/ Cu soarele-n par, ca o albina/ Se-apleaca, se scoala, sare/ Cu salbile zornaitoare, / Ca niste zabale spumate./ Se inconvoaie pe jumatate, / Opreste soldu-n loc, zvarle piciorul unde Sagetatorul/ Atine noaptea drumul vulturilor de-argint" (Rada).
Motivul plamadirii femeii din materialele cosmice, ale sectorului nostru etnic, prezideaza inspiratia din cunoscuta poema "Jignire":
"Nepretuind granitul, o fecioara/ Din care-as fi putut sa ti-l cioplesc/ Am cautat in lutul romanesc/ Trupul tau zvelt si cuminte de ceara".
Morgenstimmung este una dintre cele mai reprezentative creatii erotice ale lui Arghezi. in aceasta poezie, autorul isi precizeaza atitudinea maturitatii fata de iubire, "rezolva drama nepotrivirii esentiale, prin solutia mistica a fuziunii sufletesti " (Seitan Cioculescu). Dupa Ion Coteanu "Morgestimmung" este poemul chemarii la viata, al intoarcerii poetului din claustrare in lume".
Tag-uri: comentariu, poezie, tudor arghezi, morgenstimmung |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 22 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :