Statistics:
Visits: 1,272 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- a saptea parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- a saptea parte |
Prin Luceafarul Eminescu a creat unul dintre cele mai tulburatoare si profunde mituri ale literaturii universale: mitul cunoasterii prin eros.
Am lasat la urma inraurirea schopenhaueriana desi aceasta este si cea mai importanta si fara ea nu putem sa intelegem problematica Luceafarului. Eminescu a avut pentru filosofia lui Schopenhauer cea mai mare (afinitate). Autorul Lumii ca vointa si reprezentare a fost pentru Eminescu, un adevarat "magister vitae". intreaga conceptie a lui Eminescu despre geniu este schopenhaueriana. Geniul reprezinta capacitatea intelectuala si creatoare de exceptie, neobisnuita iesita din comun Dupa Schopenhauer, geniul se caracterizeaza prin puterea de a sesiza generalul in cadrul particularului pe cand omul obisnuit nu percepe decat particularul in aspectele lu i izolate.
Filozoful german defineste geniul prin raportare la "vointa oara de a trai", factorul care guverneaza lumea, instinctul de conservare si de perpetuare a spetei, care genereaza lupta pentru existenta, sursa a raului u raului universal. Egoismul si vanitatea sunt formele cele mai frecventate de manifestare ale '"vointei oarbe de a trai". Geniul se opune "vointei oarbe de a trai". In timp ce pentru individul comun, lumea este "vointei oarbe de a trai". In timp ce pentru individul comun, lumea este "Vointa'', pentru geniu, lumea este "reprezentare". La omul de geniu, are loc o separare progresiva a intelectului de vointa. Inteligenta se elibereaza de instincte si ingaduie contemplarea obiectiva si detasata a lumii.
La omul obisnuit, cunoasterea nu este decat un mijloc care ii serveste propriile-i interese. De aceea, omul obisnuit nu se poate obiectiva La omul de geniu, cunoasterea devine scop in sine. Este o cunoastere in sine si pentru sine. Omul obisnuit nu-si apartine decat lui insusi si cel mult cercului celor apropiati, pe cand geniul este valoarea suprema, ce apartine intregii umanitati. Geniul traieste in sfera contemplatiei pure si dezinteresate, este nefericit si neinteles de contemporani, un inadaptabil superior, predestinat la singuratate si izolare.
Aceasta este, pe scurt, conceptia schopenhaueriana despre geniu, care sta la baza intregului poem eminescian si care exprimata fatis, in modul cel mai clar, in finalul, de o maretie glaciala si de o nobila si orgolioasa solitudine, al Luceafarului. Constantin Noica avea dreptate sa spuna ca Luceafarul eminescian este, in ultima instanta, un poem despre "criza generalului" (Sentimentul romanesc al fiintei). Din punct de vedere compozitional. Luceafarul este o sinteza epico-lirico-dramatica.
Am lasat la urma inraurirea schopenhaueriana desi aceasta este si cea mai importanta si fara ea nu putem sa intelegem problematica Luceafarului. Eminescu a avut pentru filosofia lui Schopenhauer cea mai mare (afinitate). Autorul Lumii ca vointa si reprezentare a fost pentru Eminescu, un adevarat "magister vitae". intreaga conceptie a lui Eminescu despre geniu este schopenhaueriana. Geniul reprezinta capacitatea intelectuala si creatoare de exceptie, neobisnuita iesita din comun Dupa Schopenhauer, geniul se caracterizeaza prin puterea de a sesiza generalul in cadrul particularului pe cand omul obisnuit nu percepe decat particularul in aspectele lu i izolate.
Filozoful german defineste geniul prin raportare la "vointa oara de a trai", factorul care guverneaza lumea, instinctul de conservare si de perpetuare a spetei, care genereaza lupta pentru existenta, sursa a raului u raului universal. Egoismul si vanitatea sunt formele cele mai frecventate de manifestare ale '"vointei oarbe de a trai". Geniul se opune "vointei oarbe de a trai". In timp ce pentru individul comun, lumea este "vointei oarbe de a trai". In timp ce pentru individul comun, lumea este "Vointa'', pentru geniu, lumea este "reprezentare". La omul de geniu, are loc o separare progresiva a intelectului de vointa. Inteligenta se elibereaza de instincte si ingaduie contemplarea obiectiva si detasata a lumii.
La omul obisnuit, cunoasterea nu este decat un mijloc care ii serveste propriile-i interese. De aceea, omul obisnuit nu se poate obiectiva La omul de geniu, cunoasterea devine scop in sine. Este o cunoastere in sine si pentru sine. Omul obisnuit nu-si apartine decat lui insusi si cel mult cercului celor apropiati, pe cand geniul este valoarea suprema, ce apartine intregii umanitati. Geniul traieste in sfera contemplatiei pure si dezinteresate, este nefericit si neinteles de contemporani, un inadaptabil superior, predestinat la singuratate si izolare.
Aceasta este, pe scurt, conceptia schopenhaueriana despre geniu, care sta la baza intregului poem eminescian si care exprimata fatis, in modul cel mai clar, in finalul, de o maretie glaciala si de o nobila si orgolioasa solitudine, al Luceafarului. Constantin Noica avea dreptate sa spuna ca Luceafarul eminescian este, in ultima instanta, un poem despre "criza generalului" (Sentimentul romanesc al fiintei). Din punct de vedere compozitional. Luceafarul este o sinteza epico-lirico-dramatica.
Tag-uri: luceafarul, mihai eminescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :