Statistics:
Visits: 1,073 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu - a patra parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu - a patra parte |
Printr-un ciudat proces de "anamneza", peisajele i se par cunoscute, familiare. Calugarul Dan are senzatia ca a mai trait, odata in viitor, sub numele de Dionis, ilustrare inedita a doctrinei metempsihozei. Eroul are, cu alte cuvinte, "amintiri despre viitor".
Calugarul Dan este discipol al maistrului Ruben, dascal de matematica si filozofie la Academia din Socola (anacronism voluntar, deliberat, la Eminescu, pentru ca Academia din Socola a fost infiintata mult mai tarziu, in 1801!). Maistrul Ruben isi face teoria "arheilor" ("Ai vazut ca in om e un sir nesfarsit de oameni") si il initiaza in tainele unei carti sacre, numita "Cartea lui Zoroastru" (celalalt nume al profetului iranian Zarathustra), pe care ii recomanda sa o citeasca din 7 in 7 pagini (cifra magica in Kaballa), dar il sf atuieste sa nu incerce sa dezlege o singura taina impenetrabila aceea a lui Dumnezeu.
Interzicandu-i cunoasterea secretului divin, maistrul Ruben ii atata de fapt, curiozitatea Maistrul Ruben este spiritul mefistofelic, de negatie. Ca in Faustul lui Gcethe, maistrul Ruben joaca rolul lui Mefistofel, in timp ce calugarul Dan ramane un spirit faustic, pasionat de aventura cunoasterii. Maistrul Ruben este un "dublu al constiintei".
Apare, astfel, motivul dublului romantic si se reconstituie seria "arheilor": Zoroastru -Ruben - Dan - Dionis. maistrul Ruben ii vorbeste calugarului Dan despre posibilitatea despartirii de propria-i umbra printr-un transfer de vesnicie intre individ si umbra sa. Se resimte, aici, influenta motivului romantic al "omului care si-a pierdut umbra", din cunoscuta nuvela-basm a lui Adalbert von Chamisso Nucleul epic al nuvelei 1-a format fragmentul Umbra mea, conceput mai inainte si integrat, cu unele modificari, in structura Sarmanului Dionis.
Dupa practica magica de separatie de propria-i umbra calugarul Dan capata starea de plutire, de levitatie si, impreuna cu Maria, fata spatarului Mesteacan, se inalta spre luna Calatoria spre luna tine cat o "lunga sarutare". Calatoria in luna pare a fi inspirata din nuvela Cometa a lui Jean Paul, mai curand decat din romanul Heinrich von Oftendingen al lui Novalis, intrucat partea a doua a acestui roman, in care este descrisa calatoria in luna a fost publicata postum de Ludwig Tieck si este mai putin probabil ca Eminescu o cunoscuse.
Calugarul Dan este discipol al maistrului Ruben, dascal de matematica si filozofie la Academia din Socola (anacronism voluntar, deliberat, la Eminescu, pentru ca Academia din Socola a fost infiintata mult mai tarziu, in 1801!). Maistrul Ruben isi face teoria "arheilor" ("Ai vazut ca in om e un sir nesfarsit de oameni") si il initiaza in tainele unei carti sacre, numita "Cartea lui Zoroastru" (celalalt nume al profetului iranian Zarathustra), pe care ii recomanda sa o citeasca din 7 in 7 pagini (cifra magica in Kaballa), dar il sf atuieste sa nu incerce sa dezlege o singura taina impenetrabila aceea a lui Dumnezeu.
Interzicandu-i cunoasterea secretului divin, maistrul Ruben ii atata de fapt, curiozitatea Maistrul Ruben este spiritul mefistofelic, de negatie. Ca in Faustul lui Gcethe, maistrul Ruben joaca rolul lui Mefistofel, in timp ce calugarul Dan ramane un spirit faustic, pasionat de aventura cunoasterii. Maistrul Ruben este un "dublu al constiintei".
Apare, astfel, motivul dublului romantic si se reconstituie seria "arheilor": Zoroastru -Ruben - Dan - Dionis. maistrul Ruben ii vorbeste calugarului Dan despre posibilitatea despartirii de propria-i umbra printr-un transfer de vesnicie intre individ si umbra sa. Se resimte, aici, influenta motivului romantic al "omului care si-a pierdut umbra", din cunoscuta nuvela-basm a lui Adalbert von Chamisso Nucleul epic al nuvelei 1-a format fragmentul Umbra mea, conceput mai inainte si integrat, cu unele modificari, in structura Sarmanului Dionis.
Dupa practica magica de separatie de propria-i umbra calugarul Dan capata starea de plutire, de levitatie si, impreuna cu Maria, fata spatarului Mesteacan, se inalta spre luna Calatoria spre luna tine cat o "lunga sarutare". Calatoria in luna pare a fi inspirata din nuvela Cometa a lui Jean Paul, mai curand decat din romanul Heinrich von Oftendingen al lui Novalis, intrucat partea a doua a acestui roman, in care este descrisa calatoria in luna a fost publicata postum de Ludwig Tieck si este mai putin probabil ca Eminescu o cunoscuse.
Tag-uri: sarmanul dionis, mihai eminescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :