Statistics:
Visits: 1,547 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu - a doua parte |
Criticii ratiunii pure, spatiul si timpul nu sunt categorii empirice, ci intuitive. De la idealismul obiectiv si transcedental al lui Kant, Eminescu ajunge la relativismul subiectiv si voluntarist al lui Schopenhauer. Kant este trecut, de Eminescu, prin filtrul lui Schopenhauer.
Asa cum a observat, cu acuitate, G. Calinescu, care ne-a dat cea mai buna interpretare a acestui preambul filozofic, Eminescu "construieste in spirit schopenhauerian". "Lumea este reprezentarea mea" ne spune Schopenhauer, in lucrarea sa fundamentala Lumea ca vointa si reprezentare.
Coreland aceasta teza a lui Schopenhauer cu motivul romantic al lumii ca vis, Eminescu reflecteaza in spirit schopenhauerian: "In fapta lumea-i visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu - ele sunt numai in sufletul nostru (s.n.) ". Dar, Eminescu merge mai departe decat Schopenhauer, ajungand la un fel de solipsism filozofic, dupa care ne putem alege, noi insine, spatiul si timpul, in care vrem sa traim: "Trecut si viitor e in sufletul meu, ca padurea intr-un sambure de ghinda, si infinitul asemenea, ca reflectarea cerului instelat intr-un strop de roua (s.n)". In aceste fraze, se afla cheia de aur a prozei eminesciene.
Prin aceste reflectii filozofice, Eminescu inaugureaza jocul cu spatiul si timpul, in literatura noastra Aceste subtile speculatii metafizice nu sunt decat un pretext pentru a forta "portile grele si ruginite ale visului", cum ne spune, admirabil, G. Calinescu, in Opera lui Mihail Eminescu. De fapt, toata nuvela este construita pe confuzia, abil intretinuta dintre vis si realitate. Sarmanul Dionis se incadreaza perfect in teoriile despre fantastic ale lui Roger Caillois si Tzvetan Todorov, doi dintre teoreticienii cei mai renumiti, ai literaturii fantastice. Dupa Roger Caillois, marca distinctiva a fantasticului o reprezinta "ruptura in ordinea realitatii", bresa in cotidian, iar dupa Tz Todorov o formeaza "ezitareacititorului". Ambele teorii pot fi verificate pe textul nuvelei eminesciene.
Asa cum a observat, cu acuitate, G. Calinescu, care ne-a dat cea mai buna interpretare a acestui preambul filozofic, Eminescu "construieste in spirit schopenhauerian". "Lumea este reprezentarea mea" ne spune Schopenhauer, in lucrarea sa fundamentala Lumea ca vointa si reprezentare.
Coreland aceasta teza a lui Schopenhauer cu motivul romantic al lumii ca vis, Eminescu reflecteaza in spirit schopenhauerian: "In fapta lumea-i visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu - ele sunt numai in sufletul nostru (s.n.) ". Dar, Eminescu merge mai departe decat Schopenhauer, ajungand la un fel de solipsism filozofic, dupa care ne putem alege, noi insine, spatiul si timpul, in care vrem sa traim: "Trecut si viitor e in sufletul meu, ca padurea intr-un sambure de ghinda, si infinitul asemenea, ca reflectarea cerului instelat intr-un strop de roua (s.n)". In aceste fraze, se afla cheia de aur a prozei eminesciene.
Prin aceste reflectii filozofice, Eminescu inaugureaza jocul cu spatiul si timpul, in literatura noastra Aceste subtile speculatii metafizice nu sunt decat un pretext pentru a forta "portile grele si ruginite ale visului", cum ne spune, admirabil, G. Calinescu, in Opera lui Mihail Eminescu. De fapt, toata nuvela este construita pe confuzia, abil intretinuta dintre vis si realitate. Sarmanul Dionis se incadreaza perfect in teoriile despre fantastic ale lui Roger Caillois si Tzvetan Todorov, doi dintre teoreticienii cei mai renumiti, ai literaturii fantastice. Dupa Roger Caillois, marca distinctiva a fantasticului o reprezinta "ruptura in ordinea realitatii", bresa in cotidian, iar dupa Tz Todorov o formeaza "ezitareacititorului". Ambele teorii pot fi verificate pe textul nuvelei eminesciene.
Tag-uri: sarmanul dionis, mihai eminescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :