Statistics:
Visits: 2,948 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Rinocerii de Eugen Ionescu - partea a doua
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Rinocerii de Eugen Ionescu - partea a doua |
Pe cine reprezinta in primul rand, rinocerii? Pasul lor greoi, cadentat, cornul infipt in varful nasului asemenea unor baionete, tradand agresivitatea culoarea lor verzuie indica limpede fascismul care in urma cu sase decenii a fost infrant cu armele, dar a carei ideologie, ameninta sa se intinda ca o plaga pe trupul civilizatiei, bazandu-se pe aportul unei parti a micii burghezii, fie direct, fie utilizand-o ca o masa de manevraLa semicentenarul de la victoria armata asupra fascismului, Rinocerii lui Eugen Ionescu reprezinta nu numai un grotesc necrolog tragic, comic in acelasi timp, ci si un semnal de alarma impotriva acestei ideologii fasciste. Rasul - la lectura sau reprezentarea piesei - inseamna depasirea disperarii in fata unei posibile redresari a ideologiei fasciste, luciditatea i
Rinocerii nu sunt - asa cum s-ar putea crede - un simbol, ci o metafora vizuala menita sa dea un echivalent artistic cat mai precis fenomenului social corespunzator, creand o imagine scenica fantastica cu forta sugestiva a monstrilor lui Goya.
Aparitia rinocerilor in piesa lui Eugen Ionescu cunoaste etape succesive distincte: primejdia aparitiei primului rinocer trece neobservata (intre el si celelate personaje nu sunt relatii, ci numai deosebiri); inmultirea rinocerilor face remarcata transformarea unor personaje in rinoceri - transformare care se produce, mai intai in culise, apoi sub ochii spectatorilor. In faza urmatoare, mecanismul producerii rinocerilor devine o forta de soc antiumana punandu-se tot mai mult problema salvgardarii sensului valoric al dezvoltarii societarii omenesti.
In acest proces, se manifesta atat "comicul" acelei parti a micii burghezii care si-a recapatat adevarata aparenta si tragedia aceleiasi paturi sociale care si-a pierdut calitatea umana jucand un rol antisocial si antiuman. "Obsesia" transformarii oamenilor in rinoceri este prezenta in mai toate piesele lui Eugen Ionescu, pretutindeni personajele respective vietuind in virtutea inertiei, incapabile de reactii si involuand catre false acceptiuni asupra valorilor.
"Smith-ii si Martin-ii - observa dramaturgul in Tragedia limbajului - nu mai stiu sa vorbeasca pentru ca nu mai stiu sa gandeasca si nu mai stiu sa gandeasca pentru ca nu mai stiu sa simta, sa se emotioneze. Nu mai au pasiuni. Nu mai stiu sa fie. Ei pot, desigur, deveni, dar vor deveni orice, vor deveni oricine. Ei nu sunt ei, ci-s doar ceilalti, lumea impersonala, lumea interschimbabilului"(in "rinoceri", adaugam noi).
ntelegerii primejdiei acestui proces antiuman.
Rinocerii nu sunt - asa cum s-ar putea crede - un simbol, ci o metafora vizuala menita sa dea un echivalent artistic cat mai precis fenomenului social corespunzator, creand o imagine scenica fantastica cu forta sugestiva a monstrilor lui Goya.
Aparitia rinocerilor in piesa lui Eugen Ionescu cunoaste etape succesive distincte: primejdia aparitiei primului rinocer trece neobservata (intre el si celelate personaje nu sunt relatii, ci numai deosebiri); inmultirea rinocerilor face remarcata transformarea unor personaje in rinoceri - transformare care se produce, mai intai in culise, apoi sub ochii spectatorilor. In faza urmatoare, mecanismul producerii rinocerilor devine o forta de soc antiumana punandu-se tot mai mult problema salvgardarii sensului valoric al dezvoltarii societarii omenesti.
In acest proces, se manifesta atat "comicul" acelei parti a micii burghezii care si-a recapatat adevarata aparenta si tragedia aceleiasi paturi sociale care si-a pierdut calitatea umana jucand un rol antisocial si antiuman. "Obsesia" transformarii oamenilor in rinoceri este prezenta in mai toate piesele lui Eugen Ionescu, pretutindeni personajele respective vietuind in virtutea inertiei, incapabile de reactii si involuand catre false acceptiuni asupra valorilor.
"Smith-ii si Martin-ii - observa dramaturgul in Tragedia limbajului - nu mai stiu sa vorbeasca pentru ca nu mai stiu sa gandeasca si nu mai stiu sa gandeasca pentru ca nu mai stiu sa simta, sa se emotioneze. Nu mai au pasiuni. Nu mai stiu sa fie. Ei pot, desigur, deveni, dar vor deveni orice, vor deveni oricine. Ei nu sunt ei, ci-s doar ceilalti, lumea impersonala, lumea interschimbabilului"(in "rinoceri", adaugam noi).
Tag-uri: rinocerii, eugen ionescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :