Statistics:
Visits: 1,019 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Scaunele de Eugen Ionescu - prima parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Scaunele de Eugen Ionescu - prima parte |
Aparuta in 1951 si jucata pentru prima oara in 1952, piesa Scaunele a suscitat interes in randul spectatorilor, criticilor si dramaturgilor contemporani care au vazut in ea un esec.
Scaunele este o piesa de teatru care nemultumeste prin descrierea naivitatii grosolane a personajelor, prin faptul ca nu are o coerenta logica un subiect o conceptie asupra vietii, prin faptul ca nu este exigenta cu lumea ca nu prezinta nici un fel de teza ca nu acuza ca nu da nici un fel de solutie. Ea este asemenea unui tablou in care formele se dezbina prin culori. Important este insa faptul ca tabloul exista ne sta in fata ochilor ca o expresie, sta in picioare. E ceva pur, curat e o constructie noua in care nu mai apar fragmente de pastisa din istorie.
Daca ar fi sa o incadram intr-o anumita conventi e, am putea sa spunem despre ea ca este o drama a neputintei de a comunica.
Descoperim in "Batranul" din Scaunele un personaj scenic care parodiaza autorul, caci criza comunicarii autorului, care nu ajunge intotdeauna cu mesajul sau la spectator, pentru ca mesajul sau, considerat absurd este de altfel asemanator cu realitatea care de cele mai multe ori este de necrezut.
Piesa Scaunele se desfasoara dupa un scenariu aproape fix, la fel ca in Locatarul, Sectia, Cantareata cheala.
Batranul si batrana isi traiesc ultimile clipe ale unei vieti anodine, mic burgheze, echilibrata prin anost, abia animata de unele mici amintiri care sfasesc in franturi de cuvinte, vag plictisitoare. Seara de seara, ca in "1001 de nopti", batranul spune o poveste pe care n-o va sfarsi niciodata. Povestirea este fragmentata totul intra in banal, aparent in nefiresc in realitate in tragicul existentei lipsite de sens.
Batranul si batrana sunt personaje arhetipale intr-o lume arhetipala in acest bloc unde locuiesc cei doi batrani, excesiv de politicosi unul cu altul, nu se traieste si nu s-a trait. Personajele sunt nistemorti vii care intr-un ultim spasm incearca sa lase o dara in urma lor. Piesa s-ar fi putut foarte bine numi si "mesajul" caci cei doi amintesc despre acesta, despre mesajul pe care batranul il va transmite lumii in aceasta seara, mesaj stiintific, opera a vietii lui, pe care nu poate s-o transmita el ci autorul care va sti sa nuanteze si mai bine ideile lui.
Scaunele este o piesa de teatru care nemultumeste prin descrierea naivitatii grosolane a personajelor, prin faptul ca nu are o coerenta logica un subiect o conceptie asupra vietii, prin faptul ca nu este exigenta cu lumea ca nu prezinta nici un fel de teza ca nu acuza ca nu da nici un fel de solutie. Ea este asemenea unui tablou in care formele se dezbina prin culori. Important este insa faptul ca tabloul exista ne sta in fata ochilor ca o expresie, sta in picioare. E ceva pur, curat e o constructie noua in care nu mai apar fragmente de pastisa din istorie.
Daca ar fi sa o incadram intr-o anumita conventi e, am putea sa spunem despre ea ca este o drama a neputintei de a comunica.
Descoperim in "Batranul" din Scaunele un personaj scenic care parodiaza autorul, caci criza comunicarii autorului, care nu ajunge intotdeauna cu mesajul sau la spectator, pentru ca mesajul sau, considerat absurd este de altfel asemanator cu realitatea care de cele mai multe ori este de necrezut.
Piesa Scaunele se desfasoara dupa un scenariu aproape fix, la fel ca in Locatarul, Sectia, Cantareata cheala.
Batranul si batrana isi traiesc ultimile clipe ale unei vieti anodine, mic burgheze, echilibrata prin anost, abia animata de unele mici amintiri care sfasesc in franturi de cuvinte, vag plictisitoare. Seara de seara, ca in "1001 de nopti", batranul spune o poveste pe care n-o va sfarsi niciodata. Povestirea este fragmentata totul intra in banal, aparent in nefiresc in realitate in tragicul existentei lipsite de sens.
Batranul si batrana sunt personaje arhetipale intr-o lume arhetipala in acest bloc unde locuiesc cei doi batrani, excesiv de politicosi unul cu altul, nu se traieste si nu s-a trait. Personajele sunt nistemorti vii care intr-un ultim spasm incearca sa lase o dara in urma lor. Piesa s-ar fi putut foarte bine numi si "mesajul" caci cei doi amintesc despre acesta, despre mesajul pe care batranul il va transmite lumii in aceasta seara, mesaj stiintific, opera a vietii lui, pe care nu poate s-o transmita el ci autorul care va sti sa nuanteze si mai bine ideile lui.
Tag-uri: scaunele, eugen ionescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :