Statistics:
Visits: 9,655 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
2
Fame Riser
|
|||||||||||
Luceafarul, de Mihai Eminescu - partea a doua si a treia
Q: | Intreaba despre Luceafarul, de Mihai Eminescu - partea a doua si a treia |
Partea a doua, idila dintre fata de imparat, numita acum Catalina si pajul Catalin, simbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala intre exponentii lumii terestre. In timp ce Luceafarul strabate imensitatile ceresti in zborul lui spre Dumnezeu, pajul Catalin “baiat din flori si de pripas†se apropie cu indrazneala de Catalina si o imbie de graba intr-un unghier cu dragostea-i vicleana. Tabloul incepe prin conturarea unui timp si a unui spatiu de poveste dar reale prin teluricul lor. Fata si-a pierdut unicitatea, a intrat in categorie. Ea e o pamanteana si seamana cu Catalin. Il intelege.
Portretul lui Catalin nu este realizat in stilul vorbirii populare, in antiteza cu portretul Luceafarul. Asadar Catalin devine intruparea teluricului, a mediocritatii pamantene: “guraliv si de nimicâ€.
Catalin isi “incearca noroculâ€, deci iubirea este pentru el un joc care se invata in timp. Recunoasterea asemanarii intre cei doi perceputa de Catalina: “Inca de mic/Te cunosteam pe tine†este o expresie a constiintei apartenentei la lumea teluricului, cu toate ca ea aspira totusi spre inalt: “In veci il voi iubi si-n veci/Va ramane departe…â€. Recunoaste astfel si incompatibilitatea dintre cele doua lumi.
Catalina, prin conditia si destinul ei, are o pozitie medie in text, ea poate urca spre Luceafar, sau poate cobora spre Catalin. Daca in prima parte a operei Eminescu imagineaza dragostea ideala, imaginabila, intangibila la nivel uman, dar existenta ca aspiratie.
Partea a treia ilustreaza planul cosmic si constituie cheia de baza a poemului.
Calatoria Luceafarului in spatiul cosmic dezvaluie extraordinara capacitate a lui Eminescu de a concretiza si materializa abstractiile. Spatiul patruns de Luceafar catre principiul originar este o calatorie regresiva, pe linia timpului, in cursul careia el traieste in sens invers istoria creatiunii.
Haosul primordial este sugerat prin existenta vailor, a marilor, lipsa hotarului. Nu exista puncte de reper pentru ca timpul si spatiul nu au izvorat inca. Distantele se masoara in ani lumina. Punctul in care el ajunge este spatiul demiurgic, atemporal, momentul dinaintea nasterii lumilor: “Caci unde-ajunge nu-i hotar/Nici ochi spre a cunoaste/Si vremea-incearca in zadar/Din goluri a se nasteâ€.
Portretul lui Catalin nu este realizat in stilul vorbirii populare, in antiteza cu portretul Luceafarul. Asadar Catalin devine intruparea teluricului, a mediocritatii pamantene: “guraliv si de nimicâ€.
Catalin isi “incearca noroculâ€, deci iubirea este pentru el un joc care se invata in timp. Recunoasterea asemanarii intre cei doi perceputa de Catalina: “Inca de mic/Te cunosteam pe tine†este o expresie a constiintei apartenentei la lumea teluricului, cu toate ca ea aspira totusi spre inalt: “In veci il voi iubi si-n veci/Va ramane departe…â€. Recunoaste astfel si incompatibilitatea dintre cele doua lumi.
Catalina, prin conditia si destinul ei, are o pozitie medie in text, ea poate urca spre Luceafar, sau poate cobora spre Catalin. Daca in prima parte a operei Eminescu imagineaza dragostea ideala, imaginabila, intangibila la nivel uman, dar existenta ca aspiratie.
Partea a treia ilustreaza planul cosmic si constituie cheia de baza a poemului.
Calatoria Luceafarului in spatiul cosmic dezvaluie extraordinara capacitate a lui Eminescu de a concretiza si materializa abstractiile. Spatiul patruns de Luceafar catre principiul originar este o calatorie regresiva, pe linia timpului, in cursul careia el traieste in sens invers istoria creatiunii.
Haosul primordial este sugerat prin existenta vailor, a marilor, lipsa hotarului. Nu exista puncte de reper pentru ca timpul si spatiul nu au izvorat inca. Distantele se masoara in ani lumina. Punctul in care el ajunge este spatiul demiurgic, atemporal, momentul dinaintea nasterii lumilor: “Caci unde-ajunge nu-i hotar/Nici ochi spre a cunoaste/Si vremea-incearca in zadar/Din goluri a se nasteâ€.
Tag-uri: poezie, partea a doua si a treia, romantismul |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 16 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :