Statistics:
Visits: 1,022 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Doua ore de pace de Radu Popescu - partea a doua
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Doua ore de pace de Radu Popescu - partea a doua |
Doua ore de pace este, in acceptiunea imediata o piesa despre independenta dar in aceeasi masura si o meditatie grava despre patriotism, despre demnitate si sacrificiu, despre libertate, despre puterea si soarta imperiilor, despre prietenie. Replica este densa propune idei si ipoteze filozofice incitante.
Confruntarile, fiind deseori teoretice, obliga personajele la argumente dintre cele mai imprevizibile, desfasurate intr-un spatiu puternic tensionat, limitate de timp, astfel ca fiecare clipa consumata apasa ca intr-o numaratoare inversa inaintea reinceperii razboiului la sfarsitul armistitiului respectiv. Pe fondul unui razboi de durata in care nici o conciliere nu e posibila fara recunoastereaindependentei si suveranitatii Romaniei, rastimpul celor doua ore de pace capata un sens si mbolic, ca o metafora cu un aport decisiv pentm structura psihologica a personajelor, pentru desavarsirea simbolica a intrigii.
Timpul este un mare personaj in aceasta drama, timpul care se scurge grabit pentru Constantin Dunarintu, ostatecul turcilor, lent pentru Crina mama disperata ca-si pierde fiul, timpul masurat cu luciditate de Andrei Dunarintu in ragazul infrigurat al polemicii cu Cahir, in ceasul dureroasei confruntari cu fostii prieteni si actualii dusmani, timpul inghitit cu lacomie, ca un dar neasteptat, de ostenii-tarani, si contemplat cu filozoficeasca detasare de Ali, bufon cu tumbe hamletiene, comentator lucid al evenimentelor si interpretul unui tragic happening.
Dunarintu este generatorul de idei al dramei, un stralucit iluminist, un intelectual cu solide studii la Paris, un spadasin al spiritului, care-si invinge adversarul, aliindu-si istoria si adevarul de necontestat al clipei. Cahir este la fel de stralucit in manuirea retorica a argumentelor, dar lipsit de efecte, un fanatic al expansionismului si un ideolog al colonialismului.
Crina Dunarintu este Mama din reduta, mama care-si cauta fiul captiv - prin transee - si-l descopera viu, ea este mama tanara si fericita care, in cele doua ore de pace, sta la taclale nevinovate cu fiul iubit, razand si glumind, si atunci se creeaza, intr-adevar, un spatiu de pace; tot ea este "maicuta batrana cu braul de lana" legendara, care boceste la moartea turcului Ali, ca la o moarte a oricarui tanar fecior...
Datorita structurii anecdoticului pe dimensiunile unei metafore.
Confruntarile, fiind deseori teoretice, obliga personajele la argumente dintre cele mai imprevizibile, desfasurate intr-un spatiu puternic tensionat, limitate de timp, astfel ca fiecare clipa consumata apasa ca intr-o numaratoare inversa inaintea reinceperii razboiului la sfarsitul armistitiului respectiv. Pe fondul unui razboi de durata in care nici o conciliere nu e posibila fara recunoastereaindependentei si suveranitatii Romaniei, rastimpul celor doua ore de pace capata un sens si mbolic, ca o metafora cu un aport decisiv pentm structura psihologica a personajelor, pentru desavarsirea simbolica a intrigii.
Timpul este un mare personaj in aceasta drama, timpul care se scurge grabit pentru Constantin Dunarintu, ostatecul turcilor, lent pentru Crina mama disperata ca-si pierde fiul, timpul masurat cu luciditate de Andrei Dunarintu in ragazul infrigurat al polemicii cu Cahir, in ceasul dureroasei confruntari cu fostii prieteni si actualii dusmani, timpul inghitit cu lacomie, ca un dar neasteptat, de ostenii-tarani, si contemplat cu filozoficeasca detasare de Ali, bufon cu tumbe hamletiene, comentator lucid al evenimentelor si interpretul unui tragic happening.
Dunarintu este generatorul de idei al dramei, un stralucit iluminist, un intelectual cu solide studii la Paris, un spadasin al spiritului, care-si invinge adversarul, aliindu-si istoria si adevarul de necontestat al clipei. Cahir este la fel de stralucit in manuirea retorica a argumentelor, dar lipsit de efecte, un fanatic al expansionismului si un ideolog al colonialismului.
Crina Dunarintu este Mama din reduta, mama care-si cauta fiul captiv - prin transee - si-l descopera viu, ea este mama tanara si fericita care, in cele doua ore de pace, sta la taclale nevinovate cu fiul iubit, razand si glumind, si atunci se creeaza, intr-adevar, un spatiu de pace; tot ea este "maicuta batrana cu braul de lana" legendara, care boceste la moartea turcului Ali, ca la o moarte a oricarui tanar fecior...
Datorita structurii anecdoticului pe dimensiunile unei metafore.
Tag-uri: doua ore de pace, radu popescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :