Statistics:
Visits: 4,219 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Shakespeare scrisa de Marin Sorescu - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Shakespeare scrisa de Marin Sorescu - a doua parte |
Prin adjective si sintagme socante poetul trimite la semnificatiile general-umane pe care piesele sale de teatru le pot sugera.
Astfel, este surprinzatoare folosirea adjectivului "sufletesti" ta contextul "In prima zi a facut cerul, muntii si prapastiile sufletesti".
Dramaturgul-demiurg este pus intr-o situatie antisolemna cand, ta ziua a treia, ii invata pe oameni "gusturile" si apar, ta mare intarziere, niste indivizi carora le spune "sa se faca/ Critici literari/ Si sa-i conteste opera". Apoi, ta zilele urmatoare, el a creat "rasul" comediilor si "a rezolvat unele probleme administrative". In ziua a saptea, in timp ce directorii de teatru umplusera "pamantul cu afise", creatorul "s-a gandit ca dupa atata truda/ Ar merita sa vada si el un spectacol/ Dar mai intai, pentru ca era pes te masura de istovit/ S-a dus sa moara putin".
Ultimele versuri cuprind concluzia intregului poem artistul (poetul) este un demiurg, un creator de lumi imaginare, care se supune, deliberat unei trude istovitoare si parca fara de sfarsit.
Este pregnanta intentia lui Marin Sorescu de a desolemniza poezia, propunand o alta retorica prin parodierea miturilor universale si traditionale, prin simplificarea versului, prin ironie subtila, prin fantezia creatoare care, de multe ori, ascunde o meditatie grava asupra vietii.
Discursul poetic al lui Marin Sorescu se caracterizeaza prin ambiguitate si printr-o nota aparte de retorism, apropiata de firescu cominicarii orale. Se constata lipsa "podoabelor stilistice" traditionale. In articolul "Un tanar poet", publicat ta Contemporanul, la 23 oct 1974, G. Calinescu se aratase impresionat de finalul, ta adevar insolit "de fericita formula", insa totodata retinuse "malignitatea" episoadelor demitizante".
Cu nonsalanta Marin Sorescu a pus ta versuri unul din miturile sau arhetipurile literare cele mai frecvente (Adam, Shakespeare, Don Juan, Prometeu) si taranii satului sau natal (La Lilieci).
Sorescu este autorul unei opere care a determinat noi tipuri luetice de expresivitate. El reactiveaza materialul verbal prin demontarea si relevarea schemelor oralitatii. Face parte din familia lui Hurmuz, a lui Eugen Ionescu, dar este si un continuator al cronicarilor munteni. in concertul liricii romanesti contemporane, Marin Sorescu e o voce inconfundabila.
Astfel, este surprinzatoare folosirea adjectivului "sufletesti" ta contextul "In prima zi a facut cerul, muntii si prapastiile sufletesti".
Dramaturgul-demiurg este pus intr-o situatie antisolemna cand, ta ziua a treia, ii invata pe oameni "gusturile" si apar, ta mare intarziere, niste indivizi carora le spune "sa se faca/ Critici literari/ Si sa-i conteste opera". Apoi, ta zilele urmatoare, el a creat "rasul" comediilor si "a rezolvat unele probleme administrative". In ziua a saptea, in timp ce directorii de teatru umplusera "pamantul cu afise", creatorul "s-a gandit ca dupa atata truda/ Ar merita sa vada si el un spectacol/ Dar mai intai, pentru ca era pes te masura de istovit/ S-a dus sa moara putin".
Ultimele versuri cuprind concluzia intregului poem artistul (poetul) este un demiurg, un creator de lumi imaginare, care se supune, deliberat unei trude istovitoare si parca fara de sfarsit.
Este pregnanta intentia lui Marin Sorescu de a desolemniza poezia, propunand o alta retorica prin parodierea miturilor universale si traditionale, prin simplificarea versului, prin ironie subtila, prin fantezia creatoare care, de multe ori, ascunde o meditatie grava asupra vietii.
Discursul poetic al lui Marin Sorescu se caracterizeaza prin ambiguitate si printr-o nota aparte de retorism, apropiata de firescu cominicarii orale. Se constata lipsa "podoabelor stilistice" traditionale. In articolul "Un tanar poet", publicat ta Contemporanul, la 23 oct 1974, G. Calinescu se aratase impresionat de finalul, ta adevar insolit "de fericita formula", insa totodata retinuse "malignitatea" episoadelor demitizante".
Cu nonsalanta Marin Sorescu a pus ta versuri unul din miturile sau arhetipurile literare cele mai frecvente (Adam, Shakespeare, Don Juan, Prometeu) si taranii satului sau natal (La Lilieci).
Sorescu este autorul unei opere care a determinat noi tipuri luetice de expresivitate. El reactiveaza materialul verbal prin demontarea si relevarea schemelor oralitatii. Face parte din familia lui Hurmuz, a lui Eugen Ionescu, dar este si un continuator al cronicarilor munteni. in concertul liricii romanesti contemporane, Marin Sorescu e o voce inconfundabila.
Tag-uri: shakespeare, marin sorescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 26 January '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :