Statistics:
Visits: 1,542 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Kesarion Breb din opera Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Kesarion Breb din opera Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte |
A patra intalnire este una fara cuvinte, o intalnire telepatica, se poate spune. Kesarion constientizase deplin sentimentul erotic si, mai ales, actul tragic al renuntarii inevitabile: „Era intr-un ceas de truda launtrica si de rasucire pentru a domoli in el insusi o fiara. Obrazu-i trist era orb pentru lumea inconjuratoare".
Dupa ce „rapi pentru el chipul" iubitei, Egipteanul (cum mai e numit de autor) se supune, in fapt, procesului dureros de purificare ascetica, pasind nemilos pe calea negarii iubirii:, Jnima mea te-a gasit, ii zise Kesarion fara cuvinte. Clipa aceasta zadarnica putem s-o lasam sa se inalte in soare ori sa cada in Propontida; avem inaintea noastra vesnicia intristarii".
Ultima intalnire, a cincea (N. Manolescu indica, eronat, doar patru intalniri, in Sadovean u sau utopia cartii) este a renuntarii decise dinainte. Se produce prima apropiere (atingere) fizica dintre indragostiti, dar Kesarion are forta interioara de a readuce gestul, cu sfintenie, intre limitele hieratismului: „Tanara imparateasa intinse dreapta. Cutremurandu-se deodata ca de spaima, isi pleca obrazul, sarutand degetele care i-o cuprindeau. Strainul o domoli, apasandu-si palma stanga pe fruntea ei".
Constient ca trebuie sa-si indeplineasca misiunea sacra - asemeni lui Eneas cand o paraseste pe Didona -, Egipteanul ii explica lucid Mariei ca drumurile lor se despart, fiindca o imparateasa ramasa fara sot e sortita sa se retraga in insula Principilor, iar el, initiatul, trebuie sa respecte legamantul sacru si sa primeasca investitura Magului. „Refuzul implinirii umane prin dragoste pamanteasca apare ca un sacrificiu suprem. Nimic din placerile lumesti nu pateaza seninatatea andro-ginica, castigata de Kesarion. Marturisirea iubirii fata de Maria este, in fapt, ispasirea, e eliberare catharctica" (Marin Mincu). Intre ei, va dainui, insa, creanga de aur, adica iubirea imateriala in planul eternitatii, contopirea spirituala.
In anul 797 d. Chr., Kesarion se afla deja in Dacia unde primeste o „carte" scrisa de cuviosul Teodor de la manastirea Sakkoudion anuntandu-l despre exilul Mariei si uciderea episcopului Platon din ordinul imparatului. Un ultim mesaj, misterios, i-a fost transmis Mariei de Teodor: "I-am spus cuvintele pe care mi le-ai poruncit. Ea si-a plecat fruntea si a plans. N-am asteptat niciun raspuns si m-am retras".
Dupa alti cativa ani in care se intalnea periodic cu Magul („se infatisase in fiecare an de cate doua ori acolo sus si daduse sama de toate cele vazute"), este pregatit sa se desparta de lume. In ziua sorocita, ascetul - cum il denumeste acum autorul - se desprinde din neamul Brebilor, constient ca pleaca intr-o „calatorie fara intoarcere", intrucat „se suia catra singuratatile lui Dumnezeu".
In pestera de pe Muntele Ascuns, batranul Mag oficiaza ritul acestei "jertfe intru spirit". Kesarion, inaltat deasupra umanului, accepta lucid sacrificiul de ultim monah al lui Zamolxis: „El ridica asupra lor bratele, privindu-i cu ochi inghetati si stiind ca va fi cel din urma slujitor al muntelui ascuns".
Dupa ce „rapi pentru el chipul" iubitei, Egipteanul (cum mai e numit de autor) se supune, in fapt, procesului dureros de purificare ascetica, pasind nemilos pe calea negarii iubirii:, Jnima mea te-a gasit, ii zise Kesarion fara cuvinte. Clipa aceasta zadarnica putem s-o lasam sa se inalte in soare ori sa cada in Propontida; avem inaintea noastra vesnicia intristarii".
Ultima intalnire, a cincea (N. Manolescu indica, eronat, doar patru intalniri, in Sadovean u sau utopia cartii) este a renuntarii decise dinainte. Se produce prima apropiere (atingere) fizica dintre indragostiti, dar Kesarion are forta interioara de a readuce gestul, cu sfintenie, intre limitele hieratismului: „Tanara imparateasa intinse dreapta. Cutremurandu-se deodata ca de spaima, isi pleca obrazul, sarutand degetele care i-o cuprindeau. Strainul o domoli, apasandu-si palma stanga pe fruntea ei".
Constient ca trebuie sa-si indeplineasca misiunea sacra - asemeni lui Eneas cand o paraseste pe Didona -, Egipteanul ii explica lucid Mariei ca drumurile lor se despart, fiindca o imparateasa ramasa fara sot e sortita sa se retraga in insula Principilor, iar el, initiatul, trebuie sa respecte legamantul sacru si sa primeasca investitura Magului. „Refuzul implinirii umane prin dragoste pamanteasca apare ca un sacrificiu suprem. Nimic din placerile lumesti nu pateaza seninatatea andro-ginica, castigata de Kesarion. Marturisirea iubirii fata de Maria este, in fapt, ispasirea, e eliberare catharctica" (Marin Mincu). Intre ei, va dainui, insa, creanga de aur, adica iubirea imateriala in planul eternitatii, contopirea spirituala.
In anul 797 d. Chr., Kesarion se afla deja in Dacia unde primeste o „carte" scrisa de cuviosul Teodor de la manastirea Sakkoudion anuntandu-l despre exilul Mariei si uciderea episcopului Platon din ordinul imparatului. Un ultim mesaj, misterios, i-a fost transmis Mariei de Teodor: "I-am spus cuvintele pe care mi le-ai poruncit. Ea si-a plecat fruntea si a plans. N-am asteptat niciun raspuns si m-am retras".
Dupa alti cativa ani in care se intalnea periodic cu Magul („se infatisase in fiecare an de cate doua ori acolo sus si daduse sama de toate cele vazute"), este pregatit sa se desparta de lume. In ziua sorocita, ascetul - cum il denumeste acum autorul - se desprinde din neamul Brebilor, constient ca pleaca intr-o „calatorie fara intoarcere", intrucat „se suia catra singuratatile lui Dumnezeu".
In pestera de pe Muntele Ascuns, batranul Mag oficiaza ritul acestei "jertfe intru spirit". Kesarion, inaltat deasupra umanului, accepta lucid sacrificiul de ultim monah al lui Zamolxis: „El ridica asupra lor bratele, privindu-i cu ochi inghetati si stiind ca va fi cel din urma slujitor al muntelui ascuns".
Tag-uri: kesarion breb, creanga de aur, mihail sadoveanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :