Statistics:
Visits: 9,000 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Kesarion Breb din opera Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Kesarion Breb din opera Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte |
Portretul sau este completat de narator cu insusirile fizice la inceputul capitolului al IV-lea: Intre acei levantini, jidovi si asiatici, el era deosebit prin albeata obrazului si prin ochii lui de coloarea cerului rasfrant in apa muntelui, o privire ascutita, tare si statornica, patrunzand dincolo de fata lucrurilor". In acelasi context este subliniata firea aleasa a munteanului dac. Kesarion purta pe frunte semnul literei Delta ca simbol al dumnezeirii: "Pe fruntea lui, intre ochi, gandul cel fara hodina sapase trei linii in chip de triunghi, care totdeauna stateau inclinate una catra alta".
Eroul se maturizeaza, trecand in varsta inteleptilor, pe masura ce inainteaza pe drumul cunoasterii si autocunoasterii. Daca in punctul de plecare era sprinten si nalt", comparandu-se cu pasarile cerului, la sosirea in Bizant incepuse sa incarunteasca: „In coama-i mare incepeau sa infloreasca cele dintai fire albe".
In mod conventional, prozatorul pastreaza secretul primei experiente initiatice prin omiterea celor sapte ani de renastere spirituala petrecuti de Breb in Egipt („La Egipet m-am nascut a doua oara" - marturiseste el). Istoria personajului incepe de fapt in anul 787 d. Chr., cand intra in capitala Imperiului spre a indeplini a doua porunca a batranului Decheneu:, Avand cunostinti ale celor vazute si ale celor tainice, indrazneste a intra in lumea de-acolo, si intre cei umiliti si la curtea celor mari, pentru a cunoaste asezarile imparatiei grecesti si tocmeala adevarata a legii lui Hristos, care se zice ca rasarea asupra veacului nou ca un alt soare".
„Calator de la Egipet catra Dacia", adica intre locul renasterii spirituale si locul existentei absolute intru spirit (din pestera magului), Kesarion trebuie sa-si probeze rezistenta morala, din postura spiritului ales, traind printre oameni. Asemeni eroului liric din Oda (in metru antic) a lui Eminescu, Kesarion trebuie sa treaca, inainte de a se regasi pe sine pur in identitatea din inceputuri, prin experienta iubirii-suferinta.
Pentru el, timpul petrecut in Bizantul colcaind de vicii si arena a luptei pentru putere dintre vanitoasa imparateasa si desfranatul ei fiu echivaleaza cu o coborare in Infern. Maretia eroului este reliefata prin aceasta incursiune infernala, chiar daca simbolica, similara cu a eroilor epopeici din Antichitate: Ulise al lui Homer, Eneas al lui Vergiliu.
Eroul se maturizeaza, trecand in varsta inteleptilor, pe masura ce inainteaza pe drumul cunoasterii si autocunoasterii. Daca in punctul de plecare era sprinten si nalt", comparandu-se cu pasarile cerului, la sosirea in Bizant incepuse sa incarunteasca: „In coama-i mare incepeau sa infloreasca cele dintai fire albe".
In mod conventional, prozatorul pastreaza secretul primei experiente initiatice prin omiterea celor sapte ani de renastere spirituala petrecuti de Breb in Egipt („La Egipet m-am nascut a doua oara" - marturiseste el). Istoria personajului incepe de fapt in anul 787 d. Chr., cand intra in capitala Imperiului spre a indeplini a doua porunca a batranului Decheneu:, Avand cunostinti ale celor vazute si ale celor tainice, indrazneste a intra in lumea de-acolo, si intre cei umiliti si la curtea celor mari, pentru a cunoaste asezarile imparatiei grecesti si tocmeala adevarata a legii lui Hristos, care se zice ca rasarea asupra veacului nou ca un alt soare".
„Calator de la Egipet catra Dacia", adica intre locul renasterii spirituale si locul existentei absolute intru spirit (din pestera magului), Kesarion trebuie sa-si probeze rezistenta morala, din postura spiritului ales, traind printre oameni. Asemeni eroului liric din Oda (in metru antic) a lui Eminescu, Kesarion trebuie sa treaca, inainte de a se regasi pe sine pur in identitatea din inceputuri, prin experienta iubirii-suferinta.
Pentru el, timpul petrecut in Bizantul colcaind de vicii si arena a luptei pentru putere dintre vanitoasa imparateasa si desfranatul ei fiu echivaleaza cu o coborare in Infern. Maretia eroului este reliefata prin aceasta incursiune infernala, chiar daca simbolica, similara cu a eroilor epopeici din Antichitate: Ulise al lui Homer, Eneas al lui Vergiliu.
Tag-uri: kesarion breb, creanga de aur, mihail sadoveanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :