Statistics:
Visits: 2,400 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Kesarion Breb din opera Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Kesarion Breb din opera Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte |
Dar mai frapanta este similitudinea dintre conditia taumaturgului dac (el este efectiv acceptat de imparateasa Irina ca un mag, facator de minuni: „Esti, precat inteleg, un taumaturg") si aceea a geniului de extractie romantica. In sensul acesta, este indreptatita analogia avansata de Marin Mincu dintre Hyperionul eminescian si Kesarion.
Criticul sublinia sublimul si tragismul eroului sadovenian, predestinat sa-si depaseasca conditia efemera spre a deveni „eon al spiritului". Spre deosebire de Hyperion care era un facut, Kesarion se autocreeaza: „El se rupe de materie, desi stie ca sansa umanului tine numai de aceasta. Desigur ca tocmai in aceasta renuntare se cuprinde maretia tragica a gestului sau. Refuzul materiei e o negatie spiritualista extrema, dar configureaza o ecuatie noua a creatiei nationale. Sublim e Hyperion, dar numai Kesarion e un tragic". Singuratatea absoluta a Mesagerului este perceputa astfel de inteleptul episcop Platon (nu intamplator botezat cu numele filosofului antic): Rarea singur in multime si ridicat deasupra ei. Parea intr-un pustiu al propriului suflet".
Numele intreg al personajului este simbolic, sugerand natura sa duala. In primul rand, fiindca face parte din familia cezarilor (kesari), prin rolul asumat de conducator spiritual, Decheneu al treizeci si treilea. Al doilea nume subliniaza vechimea neamului sau si legatura organica a omului cu natura primordiala (exista o trimitere fugara in text: boierii de vita veche purtau „caciuli de breb"), brebul fiind un fel de castor care traia odinioara in tinuturile romanesti, disparut intre timp (ca si magul). Neamul Brebilor era un neam stravechi de pastori asezati „sub muntele Om" (identificat de unii cercetatori cu muntele sacru al dacilor, Kogaionon). Kesarion reprezinta, asadar, natura spirituala, iar Breb, conditia efemera a eroului, de care se desprinde treptat pe drumul sau initiatic.
Proba suprema a renuntarii la fericirea umana e reprezentata, in spirit eminescian, de proba iubirii-suferinta. Oferindu-se sa caute mireasa potrivita pentru mostenitorul tronului bizantin, Kesarion o cunoaste pe Maria, la ve-derea careia exclama fascinat: "O! vedenie a frumusetii eterne".
Este momentul in care, strafulgerat de fiorul din adancuri, pare gata sa capituleze, inca nedesprins de uman: „si inima lui de pulbere il umili, primind lovitura unei clipe, singura in vesnicie si nemuritoare". Dar sentimentul va fi repede strunit si ascuns in sufletul indurerat, caci la urmatoarea intalnire, cand fecioara ajunge in Bizant, o priveste „ca si cum o vedea intaia oara, ori avea stiinta ca n-are s-o mai poata privi decat putina vreme".
Criticul sublinia sublimul si tragismul eroului sadovenian, predestinat sa-si depaseasca conditia efemera spre a deveni „eon al spiritului". Spre deosebire de Hyperion care era un facut, Kesarion se autocreeaza: „El se rupe de materie, desi stie ca sansa umanului tine numai de aceasta. Desigur ca tocmai in aceasta renuntare se cuprinde maretia tragica a gestului sau. Refuzul materiei e o negatie spiritualista extrema, dar configureaza o ecuatie noua a creatiei nationale. Sublim e Hyperion, dar numai Kesarion e un tragic". Singuratatea absoluta a Mesagerului este perceputa astfel de inteleptul episcop Platon (nu intamplator botezat cu numele filosofului antic): Rarea singur in multime si ridicat deasupra ei. Parea intr-un pustiu al propriului suflet".
Numele intreg al personajului este simbolic, sugerand natura sa duala. In primul rand, fiindca face parte din familia cezarilor (kesari), prin rolul asumat de conducator spiritual, Decheneu al treizeci si treilea. Al doilea nume subliniaza vechimea neamului sau si legatura organica a omului cu natura primordiala (exista o trimitere fugara in text: boierii de vita veche purtau „caciuli de breb"), brebul fiind un fel de castor care traia odinioara in tinuturile romanesti, disparut intre timp (ca si magul). Neamul Brebilor era un neam stravechi de pastori asezati „sub muntele Om" (identificat de unii cercetatori cu muntele sacru al dacilor, Kogaionon). Kesarion reprezinta, asadar, natura spirituala, iar Breb, conditia efemera a eroului, de care se desprinde treptat pe drumul sau initiatic.
Proba suprema a renuntarii la fericirea umana e reprezentata, in spirit eminescian, de proba iubirii-suferinta. Oferindu-se sa caute mireasa potrivita pentru mostenitorul tronului bizantin, Kesarion o cunoaste pe Maria, la ve-derea careia exclama fascinat: "O! vedenie a frumusetii eterne".
Este momentul in care, strafulgerat de fiorul din adancuri, pare gata sa capituleze, inca nedesprins de uman: „si inima lui de pulbere il umili, primind lovitura unei clipe, singura in vesnicie si nemuritoare". Dar sentimentul va fi repede strunit si ascuns in sufletul indurerat, caci la urmatoarea intalnire, cand fecioara ajunge in Bizant, o priveste „ca si cum o vedea intaia oara, ori avea stiinta ca n-are s-o mai poata privi decat putina vreme".
Tag-uri: kesarion breb, creanga de aur, mihail sadoveanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :