In cazul apei potabile sunt obligatorii „concentraţii maximale" ale sărurilor minerale (clor: 200 mg/1; calciu: 75 mg/l; magneziu: 50 mg/l). în cazul apei minerale sunt obligatorii mai ales „limitele minimale", care să permită încadrarea unei ape în definiţia menţionată. Deşi există ape.minerale foarte slab concentrate, cu limita sub 1 g săruri la litru (oligominerale), acestea sunt considerate ape minerale dacă conţin elemente farmacodinamic active şi au efecte terapeutice verificate.

O clasificare folosită curent este aceea a denumirii unei ape minerale ca „apă medicinală" sau „apă de masă".

Apa minerală de masă trebuie să aibă gust plăcut, să nu se depună în sticlă precipitat şi să nu aibă efecte nocive, chiar dacă este consumată în cant ităţi mari. Ape de masă sunt, în general, considerate apele carbrgazease cu mineralizare totală redusă. Menţionăm că această definire este artificială, deoarece şi apele zise „de masa" sunt ape cu acţiune farmacodinamică şi au efecte terapeutice.

Nici „apa de masă" nu poate fi lăsată totuşi la discreţia consumatorului, deoarece şi aceasta conţine săruri minerale (de obicei alcaline) sau unii ioni (sodiul), care ingeraţi în cantităţi necontrolabile sunt nocivi la bolnavii cu hipertensiune arterială, la cardio-renali, la hepatici, la obezi etc.

---

Tag-uri: geografie, ape, minerale, relief

---

Categorie: Diverse  - ( Diverse - Archiva)

Data Adaugarii: 02 August '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---