FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 700
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Tuberculoza

Tag-uri Populare


boala   minerale   apa   sanatate   tratament   inima   natural   organism   cura   sange   tinerete   piele   inflamatie   cardiac   cardiovascular   ape   relief   geografie   fructe   mucoasa   aer   legume   infectie   medicament   ingrijire   proteine   regim   organ   boala infectioasa   ochi   vitamine   stomac   alimentatie   boli   medicina   respiratie  

All Tags

Famous Forum

 

Tuberculoza

 Q:   Intreaba despre Tuberculoza       
Tuberculoza Tuberculoza este o boală care a afectat pe oameni din cele mai vechi timpuri. Au fost notate leziuni de tuberculoză pe vertebrele unui schelet din epoca de piatră. Unii consideră că microbul tuberculozei a devenit un parazit periculos al omului în momentul când acesta, de la modul de procurare al hranei exclusiv prin vânătoare, a trecut la domesticirea ierbivorelor (vite) şi la creşterea lor. Într-adevăr, tuberculoza este extrem de rară, practic inexistentă la animalele de pradă, în schimb prezentă, în proporţii foarte variabile, la ierbivore.

Potrivit acestei ipoteze, microbii tuberculozei, care în continuare s-au propagat timp de sute de mii de ani de la om la om, s-au diferenţiat de tulpina originară, dând tipul uman de bacii al tuberculozei. Chiar dacă această teorie nu a fost confirmată prin elemente reale, certe, importantă este vechimea extrem de mare a agresiunii exercitată de tuberculoză asupra speciei umane (s-au identificat leziuni produse de tuberculoză pe mumii aparţinând primei dinastii egiptene).

Există un microb responsabil de această boală. Datorită formei de bastonaş (cu o lungime între 2 şi 4 miimi de milimetru — sau microni), face parte din categoria bacililor şi poartă numele lui Robert Koch, care, pentru prima oară 1-a pus în evidenţă în anul 1882. Prin înmulţirea lui în diferite organe din corp, provoacă distrugerea ţesuturilor în care s-a localizat şi în final moartea. Există şi o variantă bovină a bacilului tuberculozei şi una aviară, pentru care gazdele naturale sunt bovinele şi respectiv păsările.

Aceste ultime două tipuri pot şi ele să se fixeze în corpul omului, fapt care se întâmplă excepţional pentru bacilul de tip bovin, care nu răspunde decât de aproximativ 1—2% din totalul îmbolnăvirilor la om şi practic aproape deloc pentru bacilul de tip aviar, cel puţin în condiţiile din ţara noastră (căci este evident că aceste frecvenţe sunt în relaţie directă cu gradul de răspândire a bolii şi deci a microbilor printre speciile de animale).

Rezultă din cele menţionate că tuberculoza este o boală care se transmite prin intermediul bacilului de la omul bolnav la omul sănătos, aşa cum se întâmplă cu orice altă boală contagioasă.

Dar acest caracter al tuberculozei n-a fost unanim recunoscut, decât după descoperirea bacilului de către. Koch şi după ce s-a făcut dovada, prin experienţe pe animale, că bacilul prelevat dintr-o leziune de la un animal bolnav provoacă boala la alt animal dacă este injectat acestuia. Explicaţia este dată de faptul că, în cazul tuberculozei, relaţia contaminator-contaminat este mai greu de sesizat, între boala primului şi manifestările patologice la al doilea puţind să treacă un timp îndelungat (adesea, atunci când apare boala la contaminat, contaminatorul este mort de mult sau cei doi nu mai locuiesc în acelaşi loc de multă vreme).

Aşa se explică faptul că în multe părţi ale lumii, multă vreme boala a fost considerată ereditară. Cărţile sanscrite sfătuiau pe tinerii hinduşi să nu se căsătorească cu fete ai căror părinţi au fost sau sunt tuberculoşi. De fapt, această părere avea la bază fapte reale de observaţie. într-adevăr, descendenţii unor părinţi bolnavi de tuberculoză au mai multe şanse să devină la rândul lor tuberculoşi, dar nu pentru că au moştenit boala sau o predispoziţie pentru aceasta, ci, pentru că, trăind laolaltă cu indivizi care elimină bacili în mediul extern, au toate şansele să se infecteze (cum se mai spune, trăiesc într-un mediu cu „ofertă mare de bacili").

Aceste interpretări greşite au fost posibile din cauză că între diversele manifestări ale tuberculozei pot să treacă perioade lungi, de mai mulţi ani. în primele săptămâni după pătrunderea bacilului în corpul unui individ, iau naştere leziuni relativ localizate, oarecum în apropierea locului de pătrundere; de obicei sunt date de prezenţa aproape concomitentă a unor alterări chiar la „poarta de intrare", cu o inflamaţie a unuia sau mai multor ganglioni limfatici şi anume a celor spre care drenează limfa de la leziunile de la poarta de intrare.

În cele mai multe cazuri complexul acesta de leziuni, care chiar poartă denumirea de „complex primar", se vindecă de la sine şi rămâne prima şi singura manifestare a agresiunii bacililor; vindecarea se însoţeşte de calcificarea ganglionilor afectaţi (adică depunerea de„ săruri de calciu, motiv pentru care aceşti ganglioni — martori ai conflictului dintre microbi şi organism — devin mult mai bine vizibili pe radiografii). Depunerea de săruri de calciu este o modalitate pentru organism de a menţine „prizonieri" bacilii. Căci, într-adevăr, „vindecarea" despre care s-a vorbit are, în cazul tuberculozei, un caracter special. Bacilii sunt imobilizaţi şi făcuţi prizonieri, sunt bine izolaţi de restul organismului, dar nu sunt morţi.

Cel puţin o parte din ei supravieţuiesc, deşi se află ca într-o stare prelungită de letargie („bacili adormiţi") şi pot, de aceea, să reia înmulţirea şi să invadeze organismul gazdă, dacă survin condiţii care diminua rezistenţa acestuia: surmenaj, nopţi nedormite, depresiuni psihice profunde, alte boli care solicită masiv forţele de apărare ale organismului în altă direcţie. în asemenea ocazii, bacilii pot să rupă barierele pe care organismul le-a eşafodat în jurul lor şi ajung în sânge, deci în situaţia ca, vehiculaţi de acesta, să fie răspândiţi în tot organismul, în unele organe găsesc condiţii favorabile să se fixeze, rezultatul fiind constituirea unor leziuni microscopice, care la rândul lor fie că pot să rămână în acest stadiu şi să nu mai evolueze niciodată în viitor, fie că îşi reiau activitatea, care va avea drept consecinţă alterări şi distrugeri locale.

Extensia leziunilor se face de data aceasta prin contiguitate (din aproape în aproape). De aceea se vorbeşte în această fază de „tuberculoză de organ", în antiteză cu tuberculoza primară şi imediat postprimară (când au loc împrăştierile pe calea sângelui). Intre aceste două epoci se interpune un interval în care persoana este scutită de manifestări de boală, interval care poate fi de câteva luni, dar poate fi şi de 10 —15 ani.

sursa imaginii - hennepin.us


Tag-uri: bacilul koch, bastonas



Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 21 February '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :