După cucerirea Daciei de către romani, se produce simbioza etnică, daco-romană, completată cu simbioza civilizaţiei celor două popoare. Pretutindeni, şi în toate domeniile, se înregistrează progrese remarcabile. Au luat naştere alte aşezări, s-au întemeiat mari oraşe, s-a construit o vastă reţea de drumuri şi s-a continuat punerea în valoare, cu metode şi unelte mai bune, a bogăţiilor solului şi subsolului geto-dac. De asemenea, a început valorificarea pe o scară întinsă a izvoarelor minerale construindu-se băi (terme) la arase, sate şi pe langă aproape fiecare castru.

Se ştie că romanii foloseau de foarte multă vreme băile, îngrijindu-se, astfel, cu stăruinţă, de una dintre primele condiţii ale igienei : curăţenia. Băile cu ape termale şi min erale se numeau aquale; apele minerale folosite pentru băut (crenoterapia) se numeau jontes. La început, tratamentul se făcea empiric ; mai tarziu, Pliniu cel Bătran ne descrie variate modalităţi de folosire a apelor tămăduitoare pentru diferite maladii : băi, inhalaţii de vapori, cura de băut etc. Băile obişnuite cu apă minerală s-au numit la început balneum sau balineum de unde şi denumirea balneologiei din zilele noastre.

Băile publice, de dimensiuni mai mari şi cu un plan mai complex, se numeau terme şi au fost construite odată cu inventarea sistemului de încălzire hypoeaustum, în sec. I e.n.

Planul unei băi romane (terme) cuprindea mai multe încăperi, întalnite şi la cele construite pe teritoriul Daciei, după cucerirea romană şi anume : apody-terium (vestiarul), tepidarium (camera de transpiraţie uşoară), caldarium (bazinul cu apă caldă), laconicum (încăperea cu abur), jrigidarium (bazinul cu apă rece), palestra (spaţiul destinat exerciţiilor fizice). La marile terme se mai găseau : unctorium (sală pentru masaje), ninetherium (sală pentru ungeri cu ulei), biblioteci, pentru jocuri de noroc, săli de expoziţii cu opere (le artă, portice şi grădini pentru plimbări, piscine In apr liber pentru înot (piscinae natatoriae), localuri si alimente (popinae) pentru cei care voiau să ia masa după baie. Unele terme aveau secţii separate pentru dele două sexe cu toate încăperile necesare, doar piscinele pentru înot erau comune. In termele mai mici, atat bărbaţii cat şi femeile făceau baia în aceleaşi încăperi, dar după un program diferit. Instalaţiile de încălzit — hypoeaustum se găseau la subsol; un sistem perfecţionat de conducte şi de canalizare permitea să sr obţină apă şi aer la temperatura dorită.

Modul cum se făcea baia : se ţinea seama de starea de sănătate, varsta, gusturile persoanei etc. ; cei bogaţi mergeau la băi însoţiţi de numeroşi sclavi, fiecare dintre ei avand atribuţii bine precizate (păzirea hainelor, supravegherea stăpanului în timpul băii). Cel venit la baie, intra mai întai în apodyterium unde işi lăsa hainele în grija sclavului (capsar), intra apoi în tepidarium, în care corpul se deprindea cu căldura, apoi trecea în sudarium, al cărui aer supraîncălzit şi uscat provoca o sudaţie abundentă. După aceea, cei curajoşi intrau în frigidarium. La sfarşitul băii venea o grupă întreagă de cosmeticieni.

Băile se deschideau dimineaţa la ora 6 şi se închideau seara ; deschiderea şi închiderea se anunţau cu ajutorul unui gong.
Asistenţa medicală era asigurată de către iatroliptes, care se intitulau medici şi care făceau controlul în secţiile termelor. De la romani ne-a rămas şi durata curei balneare de trei săptămani.

Şi romanii, ca şi alte popoare antice, au pus apele termale sub protecţia unor divinităţi ale sănătăţii ca Aesculap, Hygia, Hercule, Nymphele etc. Potrivit datinei şi credinţelor religioase, acestora li se ridicau temple, li se închinau altare şi inscripţii de mulţumire în apropierea izvoarelor tămăduitoare etc.

sursa imaginii http://www.advantour.com

---

Tag-uri: apa, minerale, cura, tratament, boala, natural

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 03 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---