Statistics:
Visits: 1,397 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Rezumat Glossa
Q: | Intreaba despre Rezumat Glossa |
Glosa este o poezie cu forma fixa, alcatuita dintr-un numar de strofe egal cu numarul versurilor din prima strofa. incepand cu a doua strofa se comenteaza fiecare vers al strofei-tema, ultima reluand, ca o concluzie, pe prima in ordinea inversa a versurilor.
Poezia lui Eminescu reprezinta o culme a creatiei sale. Prin continut, poemul are valoare filozofica, gnomica, constituindu-se intr-un adevarat cod de cunoaÅŸtere, de etica, cu valoare de generalizare maxima.
Motivul central este al lumii ca teatru asociat cu ideea dezolarii; iar detaÅŸare, izolarea, indiferenta sunt atitudini pe care poetul le asimileaza fiintei ce depaseste nivelul omului comun.
DeÅŸi Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic, maiestria artistica a acestei creatii consta tocmai in clasicitatea ei, ce reiese in primul rand din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa.
Inca din prima strofa, considerata strofa-tema a poeziei, unde verbele sunt puse la "prezentul-etern ", cititorul intra in contact cu adevaruri general-valabile, exprimate 2 cate 2.
Ca si in "Scrisoarea I", "Revedere", sau "Oda (in metru antic)" poetul mediteaza asupra perisabilitatii timpului:
"Vreme trece, vreme vine
Toate-s vechi si noua toate"
Cea de-a doua strofa contine codul de reguli si sfaturi conform carora cel mai important lucru este cunoaÅŸterea de sine si respingerea fericirii efemere. Pentru a atinge aceste idealuri, drumul vietii trebuie mereu luminat de ratiune.
DetaÅŸarea "rece" a celui care s-ar reintoarce in nepasarea lui inalta se sprijina pe atributul gandirii, a carei cumpana stabileÅŸte echilibrul intre rational si irational:
"Nici incline a ei limba
Recea cumpan-a gandirii
inspre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii..."
Fericirea este "masca" si e trecatoare precum "clipa ce se schimba" caci se naÅŸte din moartea gandirii.
Lumea ca teatru este o tema schopenhaueriana si conduce spre ideea izolarii ("Tu in colt petreci in tine") prelucrata in numeroase creatii eminesciene. Ca si in finalul "Luceafarului", lumea este vazuta ca o imensa scena de teatru spre care omul de exceptie priveÅŸte ca spectator.
revenind apoi in strofele 6 si 8, aceasta idee devine laitmotivul poeziei. Intr-un univers in care doar mastile se schimba: "Alte masti, aceeaÅŸi piesa Alte guri, aceeaÅŸi gama". Poetul isi lanseaza indemnurile: "Amagit atat de des Nu spera si nu ai teama".
O alta idee schopenhaueriana este aceea a prezentului etern: "Viitorul si trecutul Sunt a filei doua fete". Singura clipa sigura a existentei este prezentul, fiindca trecutul nu poate fi reconstituit, iar viitorul este imprevizibil.
Critica societatii se face simtita cu precadere 7 si 9, unde satira este expresia indiferentei, a unui adanc dispret: "Nu spera cand vezi miÅŸeii La izbanda facand punte Te-or invinge nataraii De ai fi cu stea in frunte". Simtind ca autocontemplatia este o modalitate certa de a ajunge la o liniÅŸte sufleteasca totala, poetul sugereaza pastrarea acestei atitudini indiferent de circumstante: "De te-ating, sa feri in laturi De hulesc, sa taci din gura".
Ultima strofa, care este o reluare a celei dintai, dar in care versurile sunt aÅŸezate in ordine inversa celei initiale, codul de reguli si sfaturi etice devine mai evident datorita faptului ca acum versul cu valoare emblematica: "Tu ramai la toate rece" se afla la inceput.
In ceea ce priveÅŸte stilul, acesta este caracterizat de limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului; poetul apeleaza la epitete, simboluri, metafore, numai cand intentioneaza sa releve in mod deosebit o idee.
Poezia lui Eminescu reprezinta o culme a creatiei sale. Prin continut, poemul are valoare filozofica, gnomica, constituindu-se intr-un adevarat cod de cunoaÅŸtere, de etica, cu valoare de generalizare maxima.
Motivul central este al lumii ca teatru asociat cu ideea dezolarii; iar detaÅŸare, izolarea, indiferenta sunt atitudini pe care poetul le asimileaza fiintei ce depaseste nivelul omului comun.
DeÅŸi Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic, maiestria artistica a acestei creatii consta tocmai in clasicitatea ei, ce reiese in primul rand din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa.
Inca din prima strofa, considerata strofa-tema a poeziei, unde verbele sunt puse la "prezentul-etern ", cititorul intra in contact cu adevaruri general-valabile, exprimate 2 cate 2.
Ca si in "Scrisoarea I", "Revedere", sau "Oda (in metru antic)" poetul mediteaza asupra perisabilitatii timpului:
"Vreme trece, vreme vine
Toate-s vechi si noua toate"
Cea de-a doua strofa contine codul de reguli si sfaturi conform carora cel mai important lucru este cunoaÅŸterea de sine si respingerea fericirii efemere. Pentru a atinge aceste idealuri, drumul vietii trebuie mereu luminat de ratiune.
DetaÅŸarea "rece" a celui care s-ar reintoarce in nepasarea lui inalta se sprijina pe atributul gandirii, a carei cumpana stabileÅŸte echilibrul intre rational si irational:
"Nici incline a ei limba
Recea cumpan-a gandirii
inspre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii..."
Fericirea este "masca" si e trecatoare precum "clipa ce se schimba" caci se naÅŸte din moartea gandirii.
Lumea ca teatru este o tema schopenhaueriana si conduce spre ideea izolarii ("Tu in colt petreci in tine") prelucrata in numeroase creatii eminesciene. Ca si in finalul "Luceafarului", lumea este vazuta ca o imensa scena de teatru spre care omul de exceptie priveÅŸte ca spectator.
revenind apoi in strofele 6 si 8, aceasta idee devine laitmotivul poeziei. Intr-un univers in care doar mastile se schimba: "Alte masti, aceeaÅŸi piesa Alte guri, aceeaÅŸi gama". Poetul isi lanseaza indemnurile: "Amagit atat de des Nu spera si nu ai teama".
O alta idee schopenhaueriana este aceea a prezentului etern: "Viitorul si trecutul Sunt a filei doua fete". Singura clipa sigura a existentei este prezentul, fiindca trecutul nu poate fi reconstituit, iar viitorul este imprevizibil.
Critica societatii se face simtita cu precadere 7 si 9, unde satira este expresia indiferentei, a unui adanc dispret: "Nu spera cand vezi miÅŸeii La izbanda facand punte Te-or invinge nataraii De ai fi cu stea in frunte". Simtind ca autocontemplatia este o modalitate certa de a ajunge la o liniÅŸte sufleteasca totala, poetul sugereaza pastrarea acestei atitudini indiferent de circumstante: "De te-ating, sa feri in laturi De hulesc, sa taci din gura".
Ultima strofa, care este o reluare a celei dintai, dar in care versurile sunt aÅŸezate in ordine inversa celei initiale, codul de reguli si sfaturi etice devine mai evident datorita faptului ca acum versul cu valoare emblematica: "Tu ramai la toate rece" se afla la inceput.
In ceea ce priveÅŸte stilul, acesta este caracterizat de limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului; poetul apeleaza la epitete, simboluri, metafore, numai cand intentioneaza sa releve in mod deosebit o idee.
Tag-uri: poezie, literatura, strofe |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 11 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :