Statistics:
Visits: 1,819 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre domnia lui Sargon, suveranul Imperiului Akkadian
Q: | Intreaba despre Referat despre domnia lui Sargon, suveranul Imperiului Akkadian |
După ce şi-a umplut burdufurile cu apă şi se pregăti să-şi mîne măgarii de la malul Eufratului, sacagiul Akka văzu plutind pe apă un coş din trestii bine smolit. în coş, într-un aşternut sărac, găsi un prunc, pe care-l luă şi-l crescu, îl învăţă grădinăria, îi dădu numele de Sargon. Cand era adolescent, zeiţa Ishtar (iniţial „ishtar" era substantiv comun şi însemna „zeiţă", devenind cu vremea zeiţa dragostei şi a fertilităţii) s-a îndrăgostit de el şi i-a dăruit tronul Akkadului. Aceasta este legenda.
Legenda şi numele Sharru-kin (= rege adevărat) luat de Sargon, după ce ocupă tronul Akkadului, urmăresc să justifice uzurparea. Pe ntru că Sargon, ajuns paharnic al regelui din Kish, Urzababa, devine rege (2350-2295 î.e.n.), punîndu-se în fruntea unei răscoale din Akkad, favorizată de distrugerea Kishului de către Lugnlzagissi (v. Urukagina). Sargon a întemeiat prima dinastie semită din Akkad, care va dăinui pană în secolul al XXII-lea î.e.n. Baza acestei dinastii au constituit-o cuceririle lui Sargon.
El şi-a asigurat, prin reforme militare, cea mai bună armată din Mesopotamia. Armatele sumeriene, după ce iniţial folosiseră carul de luptă (tras de măgari), se bazau pe falanga de infanterie grea. Randurile stranse ale falangei dădeau atacuri impetuoase. Infanteriştii, în general oameni cu stare materială peste medie (îşi cumpărau singuri echipamentul), erau înarmaţi cu lănci grele şi protejaţi cu coifuri şi, de la gat pană la tălpi, cu scuturi mari, purtate de scutieri speciali. Exista şi infanterie uşoară, protejată cu platoşe de piele, dar care nu conta prea mult in luptă, fiind folosită mai ales pentru uciderea răniţilor şi luarea prizonierilor.
Sargon, sesizand importanţa, în luptă, a lovirii de la distanţă, a dezvoltat o numeroasă grupare de arcaşi. în al doilea rand, pentru operativitate, Sargon a întemeiat armata permanentă (prima cunoscută în istorie), la început de 5 600 de ostaşi, care a înlocuit treptat armaţi sumeriană de tipul miliţiei populare. Dealtfel, acest tip dl armată, formată cand era nevoie din membrii obştii, menţine! în randurile populaţiei atat priceperea în ale luptei, cit aj armament, ceea ce favoriza răscoalele populare. Primele sale cuceriri s-au făcut pe seama regatului sumerian al lui Lugall zagissi.
Il învinge definitiv pe acesta şi coaliţia sa, formata din circa 50 de patesi şi prinţi mai mărunţi, în 2350 î.e.n. unind Akkadul şi Sumerul sub o autoritate unică. Pe Lugall zagissi îl ia prizonier şi-l sacrifică zeului Enlil din NippurJ După ce încheie cucerirea părţii estice din sudul Sumerulua şi-şi spală armele în apa mării în semn de luare în stăpanirej se îndreaptă spre est cucerind Umma, ultimul stat-cetatl liber din Summer, precum şi Elamul.
In următorii ani cucereşte nordul Mesopotamiei, regalul Mari, Asiria, ajungand pană în Liban şi munţii Tauius. întreprinde o campanii chiar şi în Asia Mică, spre Kadesh. Imperiul astfel constitufl se întindea de la Golful Persic în Cappadocia şi din Elam în Siria. La interior se preocupă de introducerea centralizării în mai multe domenii. Astfel, unifică reţelele de irigaţii instituie o administraţie unică, generalizează măsurile ş greutăţile pe baza sistemului de numeraţie sexagesima. După reforma lui Sargon, 60 de secheni (1 sechen = 8 grama formau o mină şi 60 de mine un talant. Dintre urmaşii lui Sargon, cel mai important a fost nepotul său, Naram-Sl (2272-2235 î.e.n.), în vremea căruia imperiul akkadial ajunge la întinderea sa maximă. Naram-Sin s-a intitulai „rege al celor patru regiuni ale lumii". în vremea urmaşulu acestuia, Sharkali-sharri (2235-2210 î.e.n.), puterea akkadiană decade, mai ales sub presiunea gutilor şi a lulubila (triburi de păstori din munţii Zagros, în nord-vest) care distru pană la urmă imperiul akkadian în 2170 î.e.n. (sub domni lui Shudurul, ultimul rege al dinastiei semite întemeiate d Sargon). Renaşterea Mesopotamiei se va produce la începi tul mileniului al Il-lea î.e.n., în vremea celei de treia dinastii din Ur.
Legenda şi numele Sharru-kin (= rege adevărat) luat de Sargon, după ce ocupă tronul Akkadului, urmăresc să justifice uzurparea. Pe ntru că Sargon, ajuns paharnic al regelui din Kish, Urzababa, devine rege (2350-2295 î.e.n.), punîndu-se în fruntea unei răscoale din Akkad, favorizată de distrugerea Kishului de către Lugnlzagissi (v. Urukagina). Sargon a întemeiat prima dinastie semită din Akkad, care va dăinui pană în secolul al XXII-lea î.e.n. Baza acestei dinastii au constituit-o cuceririle lui Sargon.
El şi-a asigurat, prin reforme militare, cea mai bună armată din Mesopotamia. Armatele sumeriene, după ce iniţial folosiseră carul de luptă (tras de măgari), se bazau pe falanga de infanterie grea. Randurile stranse ale falangei dădeau atacuri impetuoase. Infanteriştii, în general oameni cu stare materială peste medie (îşi cumpărau singuri echipamentul), erau înarmaţi cu lănci grele şi protejaţi cu coifuri şi, de la gat pană la tălpi, cu scuturi mari, purtate de scutieri speciali. Exista şi infanterie uşoară, protejată cu platoşe de piele, dar care nu conta prea mult in luptă, fiind folosită mai ales pentru uciderea răniţilor şi luarea prizonierilor.
Sargon, sesizand importanţa, în luptă, a lovirii de la distanţă, a dezvoltat o numeroasă grupare de arcaşi. în al doilea rand, pentru operativitate, Sargon a întemeiat armata permanentă (prima cunoscută în istorie), la început de 5 600 de ostaşi, care a înlocuit treptat armaţi sumeriană de tipul miliţiei populare. Dealtfel, acest tip dl armată, formată cand era nevoie din membrii obştii, menţine! în randurile populaţiei atat priceperea în ale luptei, cit aj armament, ceea ce favoriza răscoalele populare. Primele sale cuceriri s-au făcut pe seama regatului sumerian al lui Lugall zagissi.
Il învinge definitiv pe acesta şi coaliţia sa, formata din circa 50 de patesi şi prinţi mai mărunţi, în 2350 î.e.n. unind Akkadul şi Sumerul sub o autoritate unică. Pe Lugall zagissi îl ia prizonier şi-l sacrifică zeului Enlil din NippurJ După ce încheie cucerirea părţii estice din sudul Sumerulua şi-şi spală armele în apa mării în semn de luare în stăpanirej se îndreaptă spre est cucerind Umma, ultimul stat-cetatl liber din Summer, precum şi Elamul.
In următorii ani cucereşte nordul Mesopotamiei, regalul Mari, Asiria, ajungand pană în Liban şi munţii Tauius. întreprinde o campanii chiar şi în Asia Mică, spre Kadesh. Imperiul astfel constitufl se întindea de la Golful Persic în Cappadocia şi din Elam în Siria. La interior se preocupă de introducerea centralizării în mai multe domenii. Astfel, unifică reţelele de irigaţii instituie o administraţie unică, generalizează măsurile ş greutăţile pe baza sistemului de numeraţie sexagesima. După reforma lui Sargon, 60 de secheni (1 sechen = 8 grama formau o mină şi 60 de mine un talant. Dintre urmaşii lui Sargon, cel mai important a fost nepotul său, Naram-Sl (2272-2235 î.e.n.), în vremea căruia imperiul akkadial ajunge la întinderea sa maximă. Naram-Sin s-a intitulai „rege al celor patru regiuni ale lumii". în vremea urmaşulu acestuia, Sharkali-sharri (2235-2210 î.e.n.), puterea akkadiană decade, mai ales sub presiunea gutilor şi a lulubila (triburi de păstori din munţii Zagros, în nord-vest) care distru pană la urmă imperiul akkadian în 2170 î.e.n. (sub domni lui Shudurul, ultimul rege al dinastiei semite întemeiate d Sargon). Renaşterea Mesopotamiei se va produce la începi tul mileniului al Il-lea î.e.n., în vremea celei de treia dinastii din Ur.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 11 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :