FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 889
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat: Generalul grec Philopoemen

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat: Generalul grec Philopoemen

 Q:   Intreaba despre Referat: Generalul grec Philopoemen       
Referat: Generalul grec Philopoemen În istoria polisurilor greceşti din Pelopones, in epoca elenistică, se remarcă, între alţii, Philopoemen (Megalopolitanul), ajuns general şi strateg al Ligii aheene după ce îşi începuse cariera militară... în copilărie, urmand un program de antrenament conceput de el. S-a născut în 253 î.e.n. în Megalopolis, principalul oraş al Arcadiei. Cu toate că era dintr-o familie bogată, umbla simplu îmbrăcat, muncea pămantul alături de ţăranii din împrejurimile cetăţii, se supunea la tot felul de eforturi, pentru a deveni ostaş obişnuit cu privaţiunile vieţii de campanie.

Această orientare a lui Philopoernen era în cel mai înalt grad justificată în Grecia elenistică: dezmembra rea imperiului lui Alexandru cel Mare, cu peste o jumătate de secol înainte, încă tulbura a iaţa polisurilor prin numeroasele lupte dintre diadohi (urmaşii lui Alexandru, care şi-au împărţit imperiul). Prima victorie notabilă la care contribuie Philopoemen a fost cea de la Sellasia (222 î.e.n.) a regelui Macedoniei, Antigonos Doson, obţinută împreună cu oastea ligii împotriva tiranului Spartei, Cleomenes III Liga aheeană, condusă atunci de Arătos din Sicyon, fusese creată (ca şi cea etoliană) din necesitatea unirii micilor cetăţi greceşti ameninţate de atacurile macedonenilor, care încă mai visau la „statul mondial", precum şi de vocaţia de superputere mediteraneană a Romei.

Conflictul care a dus la lupta de la Sellasia s-a petrecut iniţial între cetăţile peloponesiace, prin atacurile (şi victoriile) spartanului Cleomenes asupra Megalopolisului, Mantineei (al doilea oraş al Arcadiei), Sicyonului, Argosului, toate oraşe ale Ligii aheene. Ameninţată cu făramitarea, liga i-a chemat în sprijin pe macedonenii lui Antigonos Doson, aşa explicandu-se apariţia acestora în Pelopones (de unde fuseseră alungaţi de aceeaşi Ligă aheană). După Sellasia, Philopoemen luptă alături de mercenari în Creta si, la moartea lui Arătos din Sicyon, se. întoarce în Aigon, capitala Ligii aheene, al cărei strateg este ales în 208 î.e.n. Prima problemă căreia i se dedică în această calitate este renovarea armatei ligii, rămasă la un stadiu arhaic.

Aplică un amplu program de modernizare: întăreşte infanteria, pe. care o organizează pe principii macedonene, în falange, o înarmează cu lănci lungi şi cu maşini de asediu, pentru spargerea zidurilor de apărare, dotează cetăţile eu maşini defensive de aruncat săgeţi şi pietre, înnoieşte flota înlocuind mai uşoarele triere cu vase mai grele, mai lungi, mai rapide (pentere şi heptere, cu 5 şi 7 randuri de vasle). Intaia luptă a sa in fruntea Ligii etoliene o dă cu ostile Ligii etoliene, in 208 î.e.n., la Larissa (oraş în Thesalia), unde obţine o victorie cu ecou în întreaga Peninsula. Apoi, in două campanii (208 şi 206 î.e.n.) zdrobeşte oastea tiranului Spartei, M ichanidas, asigurandu-şi (pană în 188 î.e.n.) liniştea din partea lacedemonienilor. Tot de la aceştia, însă, i se va trage pieirea.

Atacat de urmaşul lui Machanidas, Nabis, coboară iu sudul Peloponesului şi se întoarce împotriva Spartei, unde, după ce decimă oastea lui Nabis, distruge zidurile cetaţii şi-i deportează pe spartani, ceea ce provoacă nemulţumirea Romei, interesată în menţinerea Spartei. Pentru a preveni Roma că „Grecia este a grecilor", Philopoernen întreprinde, în 182 î.e.n., după o pregătire minuţioasă, atacul împotriva Messeniei, rebelă din ligă si aliată a Romei. O manevră tactică nereuşită îl face pe Philopoernen să cadă in mainile messenienilor, care-l condamnă la moarte prin otrăvire. Se sfirşeşte astfel, în 182 î.e.n., „ultimul dintre greci", cum a fost caracterizat de cei ce, urmandu-l, n-au mai trăit curajul şi gloria de a înfrunta puterea Romei.


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 10 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :