Statistics:
Visits: 889 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Generalul grec Philopoemen
Q: | Intreaba despre Referat: Generalul grec Philopoemen |
În istoria polisurilor greceşti din Pelopones, in epoca elenistică, se remarcă, între alţii, Philopoemen (Megalopolitanul), ajuns general şi strateg al Ligii aheene după ce îşi începuse cariera militară... în copilărie, urmand un program de antrenament conceput de el. S-a născut în 253 î.e.n. în Megalopolis, principalul oraş al Arcadiei. Cu toate că era dintr-o familie bogată, umbla simplu îmbrăcat, muncea pămantul alături de ţăranii din împrejurimile cetăţii, se supunea la tot felul de eforturi, pentru a deveni ostaş obişnuit cu privaţiunile vieţii de campanie.
Această orientare a lui Philopoernen era în cel mai înalt grad justificată în Grecia elenistică: dezmembra rea imperiului lui Alexandru cel Mare, cu peste o jumătate de secol înainte, încă tulbura a iaţa polisurilor prin numeroasele lupte dintre diadohi (urmaşii lui Alexandru, care şi-au împărţit imperiul). Prima victorie notabilă la care contribuie Philopoemen a fost cea de la Sellasia (222 î.e.n.) a regelui Macedoniei, Antigonos Doson, obţinută împreună cu oastea ligii împotriva tiranului Spartei, Cleomenes III Liga aheeană, condusă atunci de Arătos din Sicyon, fusese creată (ca şi cea etoliană) din necesitatea unirii micilor cetăţi greceşti ameninţate de atacurile macedonenilor, care încă mai visau la „statul mondial", precum şi de vocaţia de superputere mediteraneană a Romei.
Conflictul care a dus la lupta de la Sellasia s-a petrecut iniţial între cetăţile peloponesiace, prin atacurile (şi victoriile) spartanului Cleomenes asupra Megalopolisului, Mantineei (al doilea oraş al Arcadiei), Sicyonului, Argosului, toate oraşe ale Ligii aheene. Ameninţată cu făramitarea, liga i-a chemat în sprijin pe macedonenii lui Antigonos Doson, aşa explicandu-se apariţia acestora în Pelopones (de unde fuseseră alungaţi de aceeaşi Ligă aheană). După Sellasia, Philopoemen luptă alături de mercenari în Creta si, la moartea lui Arătos din Sicyon, se. întoarce în Aigon, capitala Ligii aheene, al cărei strateg este ales în 208 î.e.n. Prima problemă căreia i se dedică în această calitate este renovarea armatei ligii, rămasă la un stadiu arhaic.
Aplică un amplu program de modernizare: întăreşte infanteria, pe. care o organizează pe principii macedonene, în falange, o înarmează cu lănci lungi şi cu maşini de asediu, pentru spargerea zidurilor de apărare, dotează cetăţile eu maşini defensive de aruncat săgeţi şi pietre, înnoieşte flota înlocuind mai uşoarele triere cu vase mai grele, mai lungi, mai rapide (pentere şi heptere, cu 5 şi 7 randuri de vasle). Intaia luptă a sa in fruntea Ligii etoliene o dă cu ostile Ligii etoliene, in 208 î.e.n., la Larissa (oraş în Thesalia), unde obţine o victorie cu ecou în întreaga Peninsula. Apoi, in două campanii (208 şi 206 î.e.n.) zdrobeşte oastea tiranului Spartei, M ichanidas, asigurandu-şi (pană în 188 î.e.n.) liniştea din partea lacedemonienilor. Tot de la aceştia, însă, i se va trage pieirea.
Atacat de urmaşul lui Machanidas, Nabis, coboară iu sudul Peloponesului şi se întoarce împotriva Spartei, unde, după ce decimă oastea lui Nabis, distruge zidurile cetaţii şi-i deportează pe spartani, ceea ce provoacă nemulţumirea Romei, interesată în menţinerea Spartei. Pentru a preveni Roma că „Grecia este a grecilor", Philopoernen întreprinde, în 182 î.e.n., după o pregătire minuţioasă, atacul împotriva Messeniei, rebelă din ligă si aliată a Romei. O manevră tactică nereuşită îl face pe Philopoernen să cadă in mainile messenienilor, care-l condamnă la moarte prin otrăvire. Se sfirşeşte astfel, în 182 î.e.n., „ultimul dintre greci", cum a fost caracterizat de cei ce, urmandu-l, n-au mai trăit curajul şi gloria de a înfrunta puterea Romei.
Această orientare a lui Philopoernen era în cel mai înalt grad justificată în Grecia elenistică: dezmembra rea imperiului lui Alexandru cel Mare, cu peste o jumătate de secol înainte, încă tulbura a iaţa polisurilor prin numeroasele lupte dintre diadohi (urmaşii lui Alexandru, care şi-au împărţit imperiul). Prima victorie notabilă la care contribuie Philopoemen a fost cea de la Sellasia (222 î.e.n.) a regelui Macedoniei, Antigonos Doson, obţinută împreună cu oastea ligii împotriva tiranului Spartei, Cleomenes III Liga aheeană, condusă atunci de Arătos din Sicyon, fusese creată (ca şi cea etoliană) din necesitatea unirii micilor cetăţi greceşti ameninţate de atacurile macedonenilor, care încă mai visau la „statul mondial", precum şi de vocaţia de superputere mediteraneană a Romei.
Conflictul care a dus la lupta de la Sellasia s-a petrecut iniţial între cetăţile peloponesiace, prin atacurile (şi victoriile) spartanului Cleomenes asupra Megalopolisului, Mantineei (al doilea oraş al Arcadiei), Sicyonului, Argosului, toate oraşe ale Ligii aheene. Ameninţată cu făramitarea, liga i-a chemat în sprijin pe macedonenii lui Antigonos Doson, aşa explicandu-se apariţia acestora în Pelopones (de unde fuseseră alungaţi de aceeaşi Ligă aheană). După Sellasia, Philopoemen luptă alături de mercenari în Creta si, la moartea lui Arătos din Sicyon, se. întoarce în Aigon, capitala Ligii aheene, al cărei strateg este ales în 208 î.e.n. Prima problemă căreia i se dedică în această calitate este renovarea armatei ligii, rămasă la un stadiu arhaic.
Aplică un amplu program de modernizare: întăreşte infanteria, pe. care o organizează pe principii macedonene, în falange, o înarmează cu lănci lungi şi cu maşini de asediu, pentru spargerea zidurilor de apărare, dotează cetăţile eu maşini defensive de aruncat săgeţi şi pietre, înnoieşte flota înlocuind mai uşoarele triere cu vase mai grele, mai lungi, mai rapide (pentere şi heptere, cu 5 şi 7 randuri de vasle). Intaia luptă a sa in fruntea Ligii etoliene o dă cu ostile Ligii etoliene, in 208 î.e.n., la Larissa (oraş în Thesalia), unde obţine o victorie cu ecou în întreaga Peninsula. Apoi, in două campanii (208 şi 206 î.e.n.) zdrobeşte oastea tiranului Spartei, M ichanidas, asigurandu-şi (pană în 188 î.e.n.) liniştea din partea lacedemonienilor. Tot de la aceştia, însă, i se va trage pieirea.
Atacat de urmaşul lui Machanidas, Nabis, coboară iu sudul Peloponesului şi se întoarce împotriva Spartei, unde, după ce decimă oastea lui Nabis, distruge zidurile cetaţii şi-i deportează pe spartani, ceea ce provoacă nemulţumirea Romei, interesată în menţinerea Spartei. Pentru a preveni Roma că „Grecia este a grecilor", Philopoernen întreprinde, în 182 î.e.n., după o pregătire minuţioasă, atacul împotriva Messeniei, rebelă din ligă si aliată a Romei. O manevră tactică nereuşită îl face pe Philopoernen să cadă in mainile messenienilor, care-l condamnă la moarte prin otrăvire. Se sfirşeşte astfel, în 182 î.e.n., „ultimul dintre greci", cum a fost caracterizat de cei ce, urmandu-l, n-au mai trăit curajul şi gloria de a înfrunta puterea Romei.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :